Raportul Agenției Naționale de Integritate în cazul primarului din Florești, Horia Șulea, a fost menținut prin decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe baza raportului, Șulea a fost cercetat și judecat penal, fiind achitat definitiv la sfârșitul lunii septembrie și primind doar o amendă administrativă de 1.000 de lei.

ÎCCJ a pronunțat, ieri, 24 noiembrie. decizia definitivă în dosarul de contencios administrativ în care Horia Șulea a cerut anularea raportului ANI: ”Respinge recursul declarat de Sulea Horia-Petru împotriva Sentintei nr. 346 din 17 septembrie 2014 a Curtii de Apel Cluj – Sectia a II-a civila, de Contencios Administrativ si Fiscal, ca nefondat. Definitiva.”

În raportul ANI din aprilie 2014 se arăta că ”a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de către Horia Șulea, Primar al Comunei Florești, Județul Cluj, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a semnat dispozițiile de numire prin care cumnata sa a fost numită în funcția publică de inspector asistent în cadrul Direcției de Sănătate Publică a Județului Cluj și, ulterior, în funcția publică de conducere de Șef serviciu în cadrul Poliției Locale Florești (funcție exercitată cu caracter temporar).

Astfel, Șulea Horia Petru a încălcat și dispozițiile art. 301 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Agenția a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj cu privire la posibila săvârşire de către Șulea a infracțiunii de conflict de interese. Primarul fost trimis în judecată, fiind achitat pe motiv că ”fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni” și a primit o amendă administrativă de 1.000 de lei. Acum, s-a terminat și procesul de contencios. Motivarea sentinței Curții de Apel, rămase definitive, arată de ce a fost respinsă ca inadmisibilă cererea lui Șulea de anularea raportului.

Motivarea sentinței Curții de Apel Cluj

”Prin raportul de evaluare din 10.04. 2014, încheiat în urma verificărilor efectuate în temeiul art. 12 din Legea nr. 176/2010 în considerarea că reclamantul în exercitarea atribuțiilor de serviciu a îndeplinit un act prin care a realizat un folos material pentru cumnata sa  a fost dispusă sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârșirea de către reclamant a infracțiunii de conflict de interese, faptă  prevăzută de art. 301 Cod penal. Nemulțumit reclamantul s-a adresat instantei în temeiul legii contenciosului.  Actul normativ invocat prin   art.5 alin.2, prevede că „nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură judiciară”.

Cu alte cuvinte pe calea contenciosului nu pot fi soluționate acțiuni care nu au ca obiect anularea actului administrativ, sau acțiuni împotriva unor acte pentru care este prevăzută prin lege o altă procedură judiciară.

Actul atacat nu constată existenta unui conflict de interese,ci este un act de sesizare a unei autorități ce urmează o altă procedură,act care nu are natura unui act administrativ în sensul definit de legea contenciosului. Si este așa întrucât cu privire la actul de sesizare a fost conform probelor emisă și o ordonanță ce se supune normelor procedurale penale.  Ori în atare situație fiind vorba de un act ce urmează o altă procedură este incidentă norma art.5 alin.2 din Legea nr.554/2004, împrejurare ce determină inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ.

Se susține de reclamant  că ar fi incidente dispozițiile art.  22 din lege 176/2000.Susținerile reclamantului nu pot fi primite pentru că prin actul care constituie obiectul prezentei cauze nu se constată existența unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate – ci pârâta a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârșirea de către reclamant a infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 301 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 144/2007 “Dacă în urma comparării datelor din declarații, respectiv a analizării documentelor suplimentare primite, inspectorul de integritate constată că există o diferență vădită acesta procedează după cum urmează:

c). suspendă verificarea și sesizează organele de urmărire penală, în situația în care se constată existența unor probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unor fapte penale.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 144/2007 “Agenția exercită următoarele atribuții, cu respectarea principiilor legalității, imparțialității, independenței, celerității, dreptului la apărare și bunei administrări: sesizează organul de urmărire penală dacă există probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală”.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 46 alin. (3) din Legea nr. 144/2007 “Agenția sesizează organul de urmărire penală sau organul fiscal competent dacă există probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Verificarea efectuată de inspectorul de integritate se suspendă până la soluționarea cauzei de către organul judiciar, potrivit legii. În acest caz, termenul de prescripție a răspunderii disciplinare se suspendă până la reluarea verificării de către Agenție. Sesizarea organului fiscal competent se face în vederea stabilirii obligațiilor fiscale, potrivit legii.”

Având în vedere rezultatul verificărilor inspectorilor de integritate și anume constatarea existenței unor indicii privind săvârșirea unei fapte penale, în considerarea căruia A.N.I. a sesizat Parchetul, precum și dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, conform cărora “Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede prin lege organică, o altă procedură judiciară”, Curtea reține că pentru contestarea rezultatului verificărilor inspectorilor de integritate, calea procedurală va fi cea prevăzută de Cod penal și respectiv de Codul de procedură penală.

Față de aceste împrejurări, Curtea va respinge ca inadmisibilă contestația formulată în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate”

Comments

comentarii