REVOLTĂTOR. Sentințe definitive călcate în picioare de statul român. Amendă istorică aplicată de Tribunalul Cluj într-un dosar de jaf forestier de 45 de milioane de euro

O familie din Cluj luptă de 20 de ani în instanțe pentru a-și recupera pădurile devalizate din județul Maramureș. Deși au obținut victorii pe bandă rulantă la Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Înalta Curte de Casație și Justiție, punerea în executare a sentințelor se lovește de un zid: instituțiile silvice și de cadastru refuză pur și simplu să aplice legea, protejând o rețea transfrontalieră de furt de masă lemnoasă. În fața acestei sfidări, judecătorii clujeni au recurs la sancțiuni drastice.

Ceea ce se întâmplă cu proprietățile familiei Rondolean (reprezentată de mandatarul Crin-Iosif Gălățean) la Borșa, Vișeu de Sus și Sighetu Marmației expune anatomia perfectă a ceea ce publicul numește „mafia pădurilor”. Este o speță în care actele de proprietate sunt modificate informatic din pix, lemnul dispare cu sutele de mii de metri cubi, iar când justiția intervine și dă sentințe definitive, directorii de instituții mimează executarea.

Tribunalul Cluj amendează Statul pentru sfidarea justiției

Punctul culminant al acestei bătălii juridice a avut loc pe 5 octombrie 2026. Prin Sentința civilă nr. 859/2026, Tribunalul Cluj a dispus o măsură rară și extrem de dură: a amendat Direcția Silvică Maramureș cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere și a obligat-o la plata unor penalități de 200 de lei/zi către proprietar.

Motivul? Sfidarea absolută a unei alte hotărâri definitive (Sentința nr. 2458/2023), prin care judecătorii clujeni obligaseră Direcția Silvică să efectueze un control de fond real pentru a descărca gestiunea pădurii de 146 de hectare de la Borșa. Timp de peste 880 de zile, silvicultorii au refuzat să aplice sentința. Mai mult, au emis un act de control falsificat, pe care Curtea de Apel Cluj l-a anulat definitiv prin Decizia nr. 511/2026, reținând clar că documentul statului „nu reflectă situația reală a fondului forestier”.

Prejudiciu de 4 milioane de euro doar de pe o singură proprietate

Miza acestei blocade instituționale este uriașă. La Borșa, pe proprietatea familiei (U.P. VIII Țibău), s-a tăiat la ras. În 2010, însuși directorul general al Romsilva semnala Poliției că în bazinele Izvorul Ursului și Jupanea s-au exploatat ilegal între 700.000 și 900.000 de metri cubi de lemn, pe o suprafață de peste 1.500 de hectare. Valoarea estimată oficial la acea vreme: 35 – 45 de milioane de euro.

Din această suprafață totală defrișată, cele 147 de hectare ale familiei Rondolean reprezintă aproximativ 10%. Matematica jafului este simplă și devastatoare: strict de pe proprietatea lor, rețeaua a tăiat lemn în valoare de 3,5 – 4,5 milioane de euro (la valoarea de atunci).

Cu toate acestea, un procuror DNA, Ioan Ulici, a clasat dosarul (NUP în 2012), catalogând estimarea Romsilva drept „evazivă și nefondată”. De 14 ani, dosarul acestui furt uriaș a rămas la un parchet local cu „autori necunoscuți”. În tot acest timp, contractele declarate ilegale de Garda Forestieră au primit vize de legalitate, iar pădurarii responsabili au fost chiar promovați.

„Caracatița” de la Sighet: Cum se mută bornele din calculator

Furtul a continuat dincolo de drujbe, direct în bazele de date ale statului. La Sighetu Marmației, unde expertizele arată o lipsă de peste 2.000 mc de lemn (aprox. 500.000 de euro), autoritățile au recurs la o soluție halucinantă: au mutat borna de hotar cu 100 de metri în documente. S-au folosit hărți vechi (Stereo 42) în detrimentul planului oficial de stat (Stereo 70), suprapunând abuziv peste proprietatea familiei Rondolean un alt număr topografic adus dintr-o cu totul altă localitate.

Când proprietarii au cerut Oficiului de Cadastru (OCPI) Maramureș corectarea pe planul de bază, au fost trimiși la plimbare. Cercul relațiilor de putere explică perfect această tăcere: actuala directoare a OCPI a fost viceprimar în Sighet, apropiată a primarului Vasile Moldovan. Iar primarul este chiar cumnatul fostului procuror Ioan Ulici – cel care a închis dosarul jafului de la Borșa.

Rapoarte ascunse și complicitatea la nivel înalt

La Vișeu de Sus, situația atinge absurdul. Deși actele de control atestă un prejudiciu de peste 1,2 milioane de lei (tăieri ilegale în arie protejată Natura 2000), statul a aprobat spre recuperare o sumă derizorie: 9.419 lei.
Inspectorul general al Gărzii Forestiere Naționale, George Gârbacea, a descins în teren, unde, de față cu zeci de martori, a confirmat verbal că limitele proprietarilor sunt cele legale. Raportul scris a dispărut însă fără urmă. După un an, statul a scos din sertar un raport falsificat (semnat de Laurențiu Heraru), prin care se contestă limitele proprietății în ciuda sentințelor civile definitive. Răsplata? Funcționarul a fost numit între timp șef al Gărzii Forestiere București.

Adevărul iese la iveală. EPPO și DIICOT, ultima redută

Pentru doamna Maria Rondolean, proprietara de drept a acestor păduri, bătălia de 20 de ani are un preț greu. Cu o stare de sănătate șubredă, fiecare nouă amânare abuzivă, fiecare raport falsificat și fiecare proces inventat de autorități pentru a bloca recuperarea prejudiciului îi agravează suferința.

Însă familia nu cedează. Cei care au instrumentat acest jaf instituțional sunt acum puși la colț chiar de actele lor contradictorii și de sentințele judecătorești definitive. Funcționarii și complicii lor și-au epuizat toate minciunile și toate tertipurile birocratice. Mai devreme sau mai târziu, toți cei implicați vor trebui să răspundă pentru aceste două decenii de tergiversări și abuzuri.

Întregul dosar – însoțit de hotărârile definitive ale instanțelor clujene – a fost înaintat către Parchetul European (EPPO) și DIICOT. Rămâne de văzut cât de repede vor reuși procurorii europeni și cei antimafia să impună respectarea legii acolo unde statul român a transformat hotărârile judecătorești în simplă maculatură.

Comments

comentarii