CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un tânăr cu cetățenie turcă, condamnat inițial la 2 ani și 3 luni de închisoare cu executare pentru un atac cu briceagul într-un local de pe vestita stadă Piezișă din Cluj-Napoca, a scăpat de detenție după judecarea apelului. Instanța de control judiciar a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, schimbând astfel modalitatea de executare stabilită la fond.
Scandal violent într-un local din zona Piezișă
Incidentul s-a petrecut în noaptea de 25 spre 26 mai 2025, într-un local de pe strada Piezișă, una dintre cele mai frecventate zone de cluburi din Cluj-Napoca. Conflictul a izbucnit spontan, iar inculpatul a agresat două persoane, pe care le-a lovit cu pumnii și apoi le-a atacat cu un briceag.
Cele două victime au suferit răni care au necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale, fiind înțepate în zona coapsei și a fesierului. Scenele de violență au creat panică în local, iar conflictul a fost confirmat atât de declarațiile martorilor, cât și de imaginile surprinse de camerele de supraveghere.
Condamnare cu executare la Judecătoria Cluj-Napoca
În primă instanță, Judecătoria Cluj-Napoca a considerat că gravitatea faptelor impune executarea pedepsei în penitenciar, chiar dacă inculpatul nu avea antecedente penale. Judecătorii au reținut că acesta a manifestat agresivitate și lipsă de respect față de normele de conviețuire socială, apreciind că suspendarea pedepsei nu ar fi justificată.
Instanța l-a condamnat pentru mai multe infracțiuni: loviri sau alte violențe, port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, tulburarea ordinii și liniștii publice.
După contopirea pedepselor, a fost stabilită pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni de închisoare cu executare.
Pedeapsa a fost suspendată în apel
Dosarul a ajuns ulterior în apel, iar instanța de control judiciar a reconsiderat modul de executare a pedepsei. Judecătorii au decis că pedeapsa de 2 ani și 3 luni de închisoare poate fi executată sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere de 4 ani.
Prin această decizie, condamnarea cu executare pronunțată la fond a fost transformată într-una cu suspendarea executării pedepsei, inculpatul urmând să respecte obligațiile impuse de instanță pe durata termenului de supraveghere.
”Instanţa reţine că inculpatul este o persoană integrată social, familial, aflată la prima confruntare cu legea penală, care anterior arestării avea un loc de muncă prin intermediul căruia îşi asigura în mod licit mijloacele de existenţă, şi-a manifestat acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, iar conduita ulterioară săvârşirii infracţiunilor relevă preocuparea acestuia pentru diminuarea consecinţelor faptelor comise.
În aceste condiţii, Curtea apreciază că există premise reale ca scopul pedepsei să fie atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, în modalitatea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prin măsurile de supraveghere impuse de către instanţă putându-se controla comportamentul şi activităţile ulterioare ale inculpatului, în sensul corectării atitudinii ilicite şi alinerea acţiunilor sale normelor de convieţuire licite.
Mai mult, Curtea reţine că inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate în cauză (reţinere, arestarea preventivă şi arest la domiciliu) pe o durată de peste 9 luni de zile (din data de 30.05.2025, până în prezent), astfel că, în aprecierea instanţei de apel, în toată această perioadă inculpatul a conştientizat consecinţele eludării legislaţiei penale şi a avut posibilitatea să-şi reevalueze comportamentul, împrejurări care, coroborate cu cele anterior reţinute, oferă indicii în sensul posibilităţii realizării scopului antrenării răspunderii sale penale, chiar fără adoptarea unei soluţii de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare efectivă.
Prin urmare, adecvată este suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, cu stabilirea termenului maxim de supraveghere de 4 ani, perioadă în care inculpatul va trebui să dovedească prin comportamentul său că a conștientizat gravitatea faptelor comise și că este capabil să se conformeze regulilor de conviețuire socială.”, se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel.
Judecătorii au atras atenția că nerespectarea acestor obligații sau comiterea unei noi infracțiuni poate duce la revocarea suspendării și la executarea pedepsei în penitenciar.
