Cum se schimbă profesia de avocat într-o lume în care tehnologia produce informație juridică la scară și viteză fără precedent? Aceasta a fost întrebarea de fond a workshopului „Inteligența artificială pentru avocați – instrumente și bune practici”, organizat miercuri, 25 februarie 2026, la sediul Microsoft din București, de Microsoft România, cu sprijinul Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Evenimentul a adus la aceeași masă avocați și specialiști în tehnologie pentru o discuție aplicată despre ce înseamnă, în practică, utilizarea inteligenței artificiale: unde ajută, unde ridică riscuri și ce responsabilități noi apar pentru profesie.
Demonstrație practică
Sesiunea a fost deschisă de Gabriela Popescu, General Manager Microsoft România, Moldova și CIS, care a subliniat că evoluția tehnologică nu poate fi separată de dialogul cu profesiile juridice, dacă ne dorim instrumente digitale sigure și relevante pentru practică.
A urmat o demonstrație susținută de Ana Maria Bărbuță, AI Workforce, care a arătat, prin exemple concrete, cum pot fi folosite instrumentele AI pentru organizarea informației, documentare și eficientizarea activităților curente ale avocatului.
Panelul de discuții: alfabetizare (AI literacy), etică și conformitate
Panelul dedicat utilizării inteligenței artificiale în practica avocaților, moderat de Ana Maria Bărbuță, i-a reunit pe avocata Cristina Crețu (MPA) și pe reprezentanții UNBR, avocații Sergiu Capisizu și Bogdan Grosu, consilieri UNBR.
Discuția a parcurs câteva teme care conturează deja agenda profesiei:
• Alfabetizarea în AI și înțelegerea rolurilor — Dezbaterea a pornit de la nevoia unei înțelegeri reale a modului în care funcționează aceste tehnologii și a poziției avocatului într-un ecosistem în care nu mai este singurul generator de conținut juridic.
• Abordarea instituțională la nivelul profesiei — Au fost prezentate direcțiile prin care tema inteligenței artificiale începe să fie integrată în formarea profesională și în organizarea internă.
• Limite etice și responsabilitate profesională — Un punct central a fost delimitarea clară între sprijinul tehnologic și riscul de a substitui judecata profesională, concluzia fiind că decizia juridică și asumarea ei rămân exclusiv în sarcina avocatului.
• Conformitate și obligații legale — Discuțiile au atins implicațiile cadrului european privind inteligența artificială și pașii prudenți pe care îi poate face un cabinet care începe să utilizeze astfel de instrumente.
• Impact asupra calității serviciilor și relației cu clientul — S-a conturat ideea că adevărata miză nu este doar eficiența, ci modul în care tehnologia poate aduce mai multă claritate și valoare pentru client, fără a afecta încrederea în profesie.
Ultima parte a evenimentului a fost rezervată întrebărilor din sală, discuțiile concentrându-se pe aspecte foarte concrete: cum se gestionează riscurile și cum poate fi integrată treptat inteligența artificială în activitatea curentă.
Concluzii
Workshopul a confirmat interesul real al profesiei pentru înțelegerea și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Dialogul dintre tehnologie și drept a arătat că adaptarea nu înseamnă doar adoptarea unor instrumente noi, ci și construirea unor repere etice și profesionale clare.
Evenimentul se înscrie într-o serie mai amplă de inițiative dedicate pregătirii profesiei de avocat pentru transformările tehnologice și consolidării competențelor digitale în comunitatea profesională.
