Toate Curțile de Apel din țară cer reexaminarea legii pensiilor de serviciu. Memoriu transmis Președintelui

Președinții tuturor curților de apel din România au transmis un memoriu către Administrația Prezidențială, solicitând Președintelui României să ceară Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, înainte de promulgare.

Documentul, semnat de președinții curților de apel din Cluj, București, Iași, Timișoara, Craiova, Constanța, Brașov, Ploiești, Alba Iulia, Bacău, Galați, Oradea, Pitești, Suceava, Târgu Mureș și de Curtea Militară de Apel București, invocă atât motive de oportunitate, cât și de legalitate, inclusiv raportarea la dreptul Uniunii Europene și la jurisprudența Curții de Justiție a UE  .

Rolul Președintelui nu este „pur decorativ”

Semnatarii cer șefului statului să își exercite atribuția constituțională prevăzută de art. 77 alin. (2) din Constituție, respectiv trimiterea legii spre reexaminare Parlamentului înainte de promulgare. În memoriu se arată că rolul Președintelui nu este „pur decorativ”, ci implică verificarea oportunității și corelării legii cu ansamblul reglementărilor interne și europene  .

Magistrații subliniază că, deși Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate, analiza conformității cu dreptul Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE nu a fost pe deplin tranșată, iar Președintele are competența de a solicita reexaminarea din perspectiva obligațiilor asumate de România prin art. 148 din Constituție  .

Modificări „substanțiale” ale regimului pensiilor

Memoriul detaliază principalele modificări aduse prin noua lege:

• creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani;

• instituirea unei vechimi totale de 35 de ani în muncă, din care minimum 25 de ani în magistratură;

• reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul;

• plafonarea pensiei nete la maximum 70% din ultimul venit net;

• eliminarea actualizării în raport cu indemnizațiile magistraților în activitate și înlocuirea acesteia cu indexarea exclusivă cu rata inflației  .

Autorii memoriului susțin că aceste modificări produc „o schimbare substanțială” a statutului magistraților și creează diferențe majore între generații de pensionari, ajungându-se la situații în care pensia unui judecător de judecătorie pensionat anterior poate fi apropiată de cea a unui judecător de la Înalta Curte pensionat în noile condiții  .

Invocarea jurisprudenței CJUE și a principiului securității juridice

Curțile de apel invocă hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit cărora măsurile care afectează remunerația și pensiile judecătorilor trebuie să respecte criterii de previzibilitate, proporționalitate, caracter temporar și justificare printr-un obiectiv de interes general  .

Semnatarii susțin că legea criticată ar încălca cel puțin criteriul previzibilității și pe cel al proporționalității, în condițiile în care modificările sunt aplicate abrupt și afectează magistrați aflați în pragul pensionării, după cariere de peste 20 de ani  .

Totodată, este invocată jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia pensia de serviciu a magistraților reprezintă o compensație pentru regimul sever de incompatibilități și interdicții, inclusiv interdicția de a desfășura activități comerciale sau de a obține venituri suplimentare semnificative  .

„Eliminarea de facto a pensiei de serviciu”

În document se susține că, prin reducerea succesivă a cuantumului și modificarea mecanismului de actualizare, noua reglementare ar conduce, în fapt, la o apropiere semnificativă între pensia de serviciu și pensia contributivă din sistemul public, existând chiar posibilitatea ca pensia contributivă să devină mai mare în timp  .

În concluzie, semnatarii solicită Președintelui să trimită legea spre reexaminare, apreciind că, în forma actuală, aceasta afectează securitatea juridică, independența financiară a magistraților și echilibrul statutului profesional al acestora

Memoriul

Comments

comentarii