CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel Timișoara a menținut condamnarea pronunțată de Judecătoria Făget în cazul unui medic găsit vinovat de ultraj judiciar după ce a depus la instanță un înscris olograf în care i-a scris judecătoarei că „unde te prind acolo de f…”, „te f… în gură la orice oră…”, expresii considerate amenințări de viol. Medicul a susținut în apărare că sunt figuri de stil prin care a încercat să o determine pe judecătoare să motiveze mai repede hotărârea. A fost condamnat la 1 an și 5 luni de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere pe un termen de 4 ani.
Potrivit rechizitoriului, în iulie 2023, medicul Adrian Hodoreogea, nemulțumit de o sentință civilă prin care judecătoarea Andreea-Cristina Atofanei de la Judecătoria Timișoara îi respinsese cererea de despăgubiri, a depus la dosarul respectiv un document scris de mână cu expresii violente: „unde te prind acolo de f…”, „te f… în gură la orice oră… grijă mare”. Amenințările au fost percepute de judecătoare ca reale, provocându-i o stare puternică de temere, fapt confirmat și de colega sa, judecătoarea Roberta-Gabriela Olteanu, martor în cauză.
Instanța a considerat că fapta îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj judiciar, subliniind că relevanța penală nu ține de intenția declarată a inculpatului, ci de impactul pe care cuvintele sale l-au avut asupra victimei.
Curtea a respins apărarea lui Hodoreogea, care a susținut că ar fi dorit doar să „tragă un semnal de alarmă” și să o „jignească” pe magistrată.
”Inculpatul a precizat că prin aceste expresii a vrut să-i atragă atenția domnișoarei judecător că unde va încălca legea iar el va fi parte în cauză, într-un viitor dosar și în care dânsa va fi judecător, el va înregistra o plângere împotriva ei. De aceea, respectiva expresie nu ar trebui luată cuvânt cu cuvânt, ci ca o figură de stil în exprimare. Aceeași explicație o are și cu privire la cea de-a doua expresie pe care a folosit-o în conținutul înscrisului, aceasta ținând tot de o exprimare de stil. Nu a avut nicio intenția de a întreține raporturi sexuale și cu atât mai puțin de a viola.
Inculpatul Hodorogea Adrian a mai menționat și că, prin folosirea respectivelor cuvinte, a urmărit să o determine pe judecătoare să motiveze soluția mai repede pentru că nu mai avea nervi, având în vedere vechimea acestuia, iar apelul l-a depus încă din martie. În final, a arătat că, în momentul în care a depus înscrisul la dosar și dat fiind conținutul acestuia, a urmărit doar să o jignească pe judecătoare, fără nicio intenția de a o amenința. Nici nu s-a gândit vreodată că aceasta se va speria că i se va întâmpla ceva și că el ar putea face așa ceva. Nu și-a propus să comită vreun act de agresiune sexuală la adresa ei.
S-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice a inculpatului, medicii legiști stabilind apoi că, astfel cum reiese din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.106/A1/10.04.2024 întocmit de I.M.L. Timișoara(filele 102-105), raportat la fapta comisă, inculpatul a avut discernământul diminuat.
În cursul cercetării judecătoreşti, fiind audiat la termenul din data de 10.02.2025, inculpatul a declarat că cele susținute de persoana vătămată nu sunt conforme realității, fiind simple presupuneri; că, într-adevăr, înscrisul atașat la dosarul nr.14191/325/2017*, la data de 06.07.2023, a fost scris de el, dar că expresiile erau triviale, iar actul a fost trimis fiind nemulțumit de faptul că persoana vătămată nu ar fi redactat hotărârea judecătorească în termenul legal; că nu a avut intenția de a se răzbuna pe persoana vătămată cu săvârșirea unei infracțiuni, ci doar a vrut să o jignească și să o informeze ca urmează să-i facă plângere penală. A dat de înțeles că oricum nu ar fi putut comite infracțiunea cu care a amenințat, pentru că după ce a trimis înscrisul, a devenit impotent. În final, a precizat că cele inserate în actul primit de persoana vătămată nu ar avea cum să-i provoace acesteia o stare de temere.”, se arată în decizia Curții de Apel Timișoara, prezentată de Luju.ro
Inculpatul a cerut achitare
”Prin calea de atac promovată, inculpatul a criticat hotărârea primei instanţe, solicitând personal achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a), c) C.proc.pen., iar prin apărătorul ales achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. b) şi d) C.proc.pen., iar în subsidiar a solicitat reducerea cuantumului pedepsei.
Procedând la propria analiză, Curtea constată că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală, temeinică, având în vedere probele administrate.
În mod corect a reţinut prima instanţă că infracţiunea de ameninţare presupune o acţiune de intimidare a unei persoane directă sau indirectă, explicită sau implicită, realizată prin orice mijloace că, în viitorul apropiat, va fi săvârşită o infracţiune, indiferent de natura sau gravitate acesteia sau o faptă prin care se poate produce un prejudiciu material determinat sau determinabil, împotriva sa, a soţului, a unei rude apropiate sau a altei persoane. Acţiunea de intimidare trebuie să fie susceptibilă de a produce o stare de temere pentru persoana ameninţată, iar răul cu care se ameninţă trebuie să fie injust şi iminent sau să se producă în viitorul apropiat.
La fel ca în faţa primei instanţe, în apel inculpatul apelant a reiterate, ca apărare, împrejurarea că nu ar fi apt să întrețină un raport sexual.
Această afirmaţie nu poate fi reţinută ca o probă în apărare, capabilă să înlăture relevanţa penală a faptei de ameninţare, condiția pentru existenţa infracţiunii fiind ca proferarea amenințării, în speță cu infracțiunea de viol, să fie susceptibilă de a produce o stare de temere pentru persoana ameninţată, iar răul cu care se ameninţă trebuie să fie injust şi iminent sau să se producă în viitorul apropiat, cerință îndeplinită în speță.
Pe de altă parte, apărarea inculpatului constând în aceea că nu a avut intenția de a amenința, ci doar de a jigni, nu poate fi primită, ceea ce are relevanţă este aptitudinea ameninţării de a crea sau nu o stare de temere victimei şi nu percepţia subiectivă a inculpatului, care ar fi intenţionat „doar” să jignească victima, acţiune, de asemenea, reprobabilă.”, se arată în motivare.
Obligat la tratament
Pe lângă pedeapsa aplicată, inculpatului i s-a interzis timp de 5 ani să comunice sau să se apropie de persoana vătămată la o distanță mai mică de 50 de metri. Totodată, va trebui să urmeze un tratament medical obligatoriu pentru tulburarea de personalitate de tip paranoid diagnosticată de medicii legiști, fiind obligat și la 90 de zile de muncă în folosul comunității.
