CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Judecătoarea Roxana Dan de la Tribunalul Specializat Cluj, a vorbit pe tema ”Regândirea procesului civil prin prisma principiului cooperării” la conferința ”Procedura civilă de la teorie la practică și înapoi”, organizată de Baroul Cluj și Facultatea de Drept UBB Cluj în cadrul Zilelor Baroului Cluj, care a aniversat 150 de ani de la înființare. După conferință, Roxana Dan a împărtășit câteva gânduri:
”Am avut onoarea de a lua cuvântul alături de colegul meu, domnul decan Horia Ţiţ, la conferinţa anuală de procedură civilă, organizată de Facultatea de Drept UBB alături de Baroul Cluj. Plăcerea a fost dublată de faptul că moderatorul dialogului dintre mine şi Horia a fost nimeni altul decât domnul profesor Traian Briciu, care nu are nevoie de nicio altă prezentare! Aparent am fost un trio de succes, de data aceasta, Cluj-Napoca, Iaşi si Bucureşti au funcţionat bine împreună
Am povestit despre principiul cooperării şi cum poate fi regândit procesul civil naţional prin prisma acestuia. Ideea fenomenală i-a aparţinut lui Horia şi îi mulţumesc cu această ocazie.
Poate vă întrebati de ce am ales sa discutăm despre un principiu pe care legiuitorul nostru nu l-a considerat suficient de important pentru a-l consacra expres în capitoul II al Codului de procedura civilă?
Personal, cred ca intr-un sistem de justitie sufocat de dosare, unde peste 3 milioane de dosare se află în fiecare an pe masa celor aproximativ 4200 de judecatori (schema aprox 5000 de judecatori, întotdeauna incompletă) trebuie găsite solutii viabile pentru a asigura dezideratul impus oricărui proces dorit a fi echitabil- respectiv soluţionarea într-un termen optim şi previzibil. Cum prefer să caut soluţii în codificarea actuală şi să nu pretind de la legiuitor să facă minuni (experienta celor 13 ani petrecuti în Justitie până acum, m-a învătat că o astfel de asteptare ar fi iluzorie) prefer sa caut soluţii pe cale de interpretare.
Este real că în prezent Codul de procedura civila naţional nu reglementează expres principiul cooperarii dar asta nu semnifica faptul că el nu trebuie subinteles din structura celorlalte principii.
De unde cred eu că il putem extrage. In primul rand, din art. 10, care vizează obligaţiile părţilor în desfăsurarea procesului, din art. 11 care reglementează obligaţiile terţilor în desfăsurarea procesului, din art. 21 şi 22 care reglementează rolul judecătorului în aflarea adevărului şi incercarea de impacare a părtilor, toate subsumate art. 12 care vizează buna credinţă în exercitarea drepturilor procesuale.
În alte sisteme de drept, cooperarea este înteleasă drept un model de proces civil, în altele este un principiu director, sau în unele ca cel naţional se poate subinţelege din analiza celorlalte principii directoare. Acest model de proces vine să înlăture vechiile tipologii cunoscute sub denumirea de procedura acuzatorială respectiv procedura inchizitorială
Ce presupune principiul cooperării?
– Colaborarea dintre judecător şi părţi şi implică împărţirea sarcinilor, cine? Ce şi cât face fiecare? Ce rol are fiecare?
Scopul: Să sprijine judecătorul să decidă repede si echitabil.
Prin prisma acestui principiu, Judecătorul joacă un rol izonomic care implică o obligaţie de angajament din partea acestuia de a conduce dialogul dintre parţi, in vederea pronuntarii unei hotărâri într-un termen optim si previzibil.
Un model de cooperare existent este Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocaţii.
Ghidul conţine cateva reguli foarte utile în acest sens: art. 7 alin. 3 Armonizarea tututor documentelor-format unitar, art. 22 comunicarea actelor pe timpul vacantei judecătoresti, art.22 si urm., regulile din sala de judecată.
În cadrul conferinţei am analizat aplicaţii punctuale şi măsuri concrete pe care judecătorul le poate dispune în baza acestui principiu. Despre acest model de proces, cu aplicaţii particulare în cazul litigiilor având ca obiect remediile contractuale am scris şi în teza mea de doctorat, care de puţin timp s-a transformat într-o monografie publicată la Editura Solomon.
Sunt recunoscătoare pentru dialogul purtat cu colegii mei din Hexagon şi pentru discuţiile „neoficiale” cu colegii avocaţi!”, a postat Roxana Dan.
