CSM a avizat negativ proiectul privind pensiile de serviciu: ”Consecinţe grave asupra activităţii sistemului judiciar”

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat avizarea negativă a propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cunoscute ca ”pensii speciale”

În Hotărârea Plenului CSM prin care s-a avizat negativ propunerea legislativă se arată motivele pentru care judecătorii din CSM au hotărât astfel. Redăm mai jos părți din motivare:

”Intervenţia normativă este ab initio lipsită de orice justificare intrucât solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor stabilite prin Legea nr. 282/2023.

Prin această lege, care a intrat în vigoare la data de 01.01.2024, au fost modificate substanţial condiţiile de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, fiind stabilite:

• creşterea vârstei de pensionare la 60 de ani;

• vechimea de 25 de ani doar in funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind eliminate vechimileIn alte funcţii juridice prevăzute de legislaţia anterioară;

• baza de calcul ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni;
• plafonarea pensiei la venitul net;
• creşterea etapizată a vârstei de pensionare până ia 60 ani, respectiv cu câte 4 luni 1n fiecare an
• o perioadă de tranziţie in care mai poate fi valorificată o perioadă de vechime 1n alte funcţii juridice de maxim 5 ani (care scade etapizat la 4 ani, 3 ani, 2 ani, 1 an).

Din expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ rezultă, în esenţă, că acest demers legislativ este necesar pentru indeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Cu privire la acest aspect, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată că la data de 25 martie 2025 a fost transmisă statului român evaluarea de către Comisia Europeană a etapei 215 vizând intrarea 1n vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cea de-a treia tranşă a sprijinului nerambursabil in conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241.

Aşa cum rezultă din comunicarea Comisiei, in analiza preliminară din 15 octombrie 2024 aceasta a evaluat pozitiv obiectivul 215, apreciindu-1 ca fiind indeplinit in mod satisfăcător ca urmare a intrării in vigoare a reformei realizate prin Legea nr. 282/2023 privind modificarea şi completarea actelor legislative in domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codui fiscal.

Uiterior, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024, a fost declarat neconstituţional un element al reformei, şi anume impozitarea progresivă a pensiiior de serviciu, măsură cu privire la care anterior Comisia reţinuse că a consolidat caracterul contributiv al regimurilor speciale de pensii şi a asigurat o mai mare echitate a sistemului de pensii in ansamblu.

Prin urmare, Comisia a constatat că, din acest motiv, jaionul 215 care impune „consolidarea principiului contributiv al sistemului” şi „corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere ai aspectului contributiv” nu mai poate fi considerat indeplinit in mod satisfăcător.

Aşadar, elementul cheie in evaluarea realizată de Comisia Europeană este reprezentat de soluţia de impozitare, iar nu de condiţille de pensionare prevăzute de legisla^–ţia privind statutul magistraţilor, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condiţiile de pensionare fiind evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru indeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării realizate de aceasta la data de 15 octombrie 2024.

De altfel, condiţiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 au format obiectul unor consultări prealabile consistente, fiind agreate de Guvernul României şi Comisia Europeană.

Pe aceste premise, întrucât solicitarea Comisiei Europene nu a vizat  în niciun fel modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor, intervenţia normativă propusă sub acest aspect este ab initio lipsită de justificare.

Mai mult, este binecunoscut faptui că prin art. 24 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă a fost reglementat principiul ireversibilităţii reformelor realizate de stateie membre în executarea obligaţiilor asumate, sens în care s-a prevăzut că „Atingerea “in mod satisfăcător a jaloanelor şi a ţintelor presupune că măsurile legate de jaloanele ţintele care anterior au fost atinse Fn mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză.”

Principiul ireversibilităţii reformelor a fost afirmat explicit şi la nivelul reglementării naţionale, prin art. 5 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 124/2021.

Or, având in vedere că reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu pri►ire la condiţiile de pensionare a fost evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării realizate de aceasta la data de 15 octombrie 2024, orice modificare adusă sub acest aspect statutului magistraţilor încalcă flagrant principiul ireversibilităţii reformelor.

fn ceea ce priveşte soluţia de impozitare, este esenţial faptul că Decizia Curţii Constituţionale nr. 724/2024 nu a afirmat vreo imposibilitate de reglementare a unei soluţii de impozitare a pensiei de serviciu, ci a reţinut doar aspecte care ţin exclusiv de calitatea legii analizate, în sensul în care aceasta cuprindea „reglementări insuficient elaborate şi lipsite de precizie şi previzibilitate” (relevante in acest fiind paragrafele 83 — 86 din decizia menţionată).

Aşadar, pentru a răspunde condiţionalităţii din PNRR şi fără a se crea riscul destabilizării resursei umane din sistemul judiciar, poate fi reiterată o nouă soluţie de reglementare în materie fiscală pentru pensiile de serviciu, cu condiţia ca aceasta să fie formulată în termeni compatibili cu cerinţa de calitate a legii.

Cu toate acestea, până la acest moment nu a fost prezentată public vreo soluţie sau vreun proiect de lege prin care să fie corectate efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724/2024 din perspectiva regimului impozitâ’rii, astfel încât să răspundă şi cerinţelor semnalate de Comisia Europeană. (…)

O nouă intervenţie normativă cu privire la condiţiiie de pensionare, după doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, este de natură să afecteze stabilitatea cadrului normativ şi să atragă consecinţe grave asupra activităţii sistemului judiciar.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră că această propunere legislativă are potenţialul de a submina grav funcţionarea sistemului judiciar pe termen scurt şi lung, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Resursele umane reprezintă un domeniu critic al sistemului judiciar (monitorizat şi de Comisia Europeană în raportul anual privind statul de drept), în special după perioada 2021-2023, când a avut loc un fenomen masiv de pensionări (aproximativ 1000 judecători pensionati din aproximativ 4000 de funcţii, respectiv aproximativ 560 procurori pensionaţi din aproximativ 2250 de functii),In contextul unei instabilităţi legislative similare legate de statutul magistratilor.

Or, adoptarea propunerii formulate va avea, aşa cum se va detalia în cele ce urmează, efectul cert al destabilizării resursei umane din sistemul judiciar. Mai mult, se va intra într-un cerc vicios în care printr-un demers motivat de un jalon din PNRR, fundamentat însă pe o soluţie normativă evident eronată, va fi compromisă o ţintă cu adevărat strategică din PNRR, respectiv cea privind asigurarea resursei umane în sistemul judiciar, ca element al caracterului funcţional al legilor justiţiei.

În acest context, trebuie avut în vedere şi faptul că în Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană a recomandat să se continue eforturile de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.  (…)

Demersul normativ propus, care survine la doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, incalcă principiul securităţii juridice şi al increderii legitime şi creează discriminări intre generaţii de magistraţi, conducând la mai multe regimuri succesive de pensionare totai diferite, fără justificări raţionale şi obiective.

Principiul securităţii juridice inseamnă că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibiiă şi previzibilă (Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012). Securitatea juridică a persoanei se defineşte ca un complex de garanţii de natură constituţională sau cu valenţe constituţionale inerente statului de drept, in considerarea cărora legiultorul are obligaţia constituţională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât şi valorificarea in condiţii optime a drepturilor şi libertăţilor fundamentale (Decizia Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 70).

În acelaşi timp, principiul Increderii legitime este un principiu general de drept al Uniunii Europene, ce a fost consacrat pe cale jurisprudenţială şi integrat in ordinea juridică unională (Cauza Cauza 74/74, C-152/88, Cauza T-203/96, Cauza 151/98, Cauza C-362/2012, Cauza C-62/00).

Mai mult, acest principiu a dobândit in dreptul român şi o recunoaştere expresă prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, fiind intemeiat pe art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. În acest sens, in Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată 1n Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea Constituţională a arătat că principiului protecţiei aşteptărilor legitime transpare „din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului ca un element în aprecierea respectării drepturilor fundamentale. Acest principiu impune existenţa unei predictibile, unitare şi coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice, stabilitatea reguillor instituite prin acestea, ceea ce presupune deopotrivă opozabile atăt legiultorului primar, cât şi celui delegat.”

De asemenea, in Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, Curtea Constituţională a reţinut că „Lipsa de previzibilitate ş1 de coerenţă legislativă este contrară principiului securitătii raporturilor juridice civile care constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept. Omisiunea de a reglementa norme ciare şi previzibile, menite să asigure coerenta cadrului normativ aplicabil fn domeniu, reprezintă, astfel, o incălcare a exigenţelor constitutionale care consacră principiul securităţii juridice a principiului increderii legitime, principii care impun legiuitorului limite in activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor institulte”.

Hotărârea integrală

Comments

comentarii