Lector UBB Cluj după decizia în dosarul ”Hexi Pharma”: ”Este simplu, dar incorect, să identificăm cauza constatării prescripției doar în deciziile CCR”

Lectorul universitar Diana Ionescu, care ține seminarii de procedură penală la Facultatea de Drept UBB Cluj, solicită ca Ministerul Public, Ministerul Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze cum au ajuns la prescripție dosare importante, căci cauza nu sunt doar cele două decizii al Curții Constituționale, potrivit cadrului didactic.

”Ieri, ca urmare a constatării intervenției prescripției răspunderii penale, Curtea de Apel București a pronunțat soluția de încetare a procesului penal în cauza Hexi Pharma. Cauza în care acuzația a avut ca obiect producerea, cu încălcarea normelor legale, a unor dezinfectanți folosiți în spitale (biocide), inclusiv pentru operații chirurgicale. Soluția s-a pronunțat în apel, după ce prima instanță a dispus o soluție de condamnare.

Sper ca decizia din apel să indice, în contextul constatării prescripției, timpii esențiali ai cauzei: începerea urmăririi penale față de faptă, continuarea urmăririi penale față de persoane, formularea acuzației prin punerea în mișcare a urmăririi penale, formularea trimiterii în judecată, camera preliminară, judecata în primă instanță și judecata în apel. 

Mass-media prezintă câteva astfel de intervale: 1 an soluționarea conflictului de competență între judecătorie și tribunal,  11 luni judecata în primă instanță la Tribunalul București, 3 ani 9 luni judecata în apel la Curtea de Apel București.

Este simplu, dar incorect, să identificăm cauza constatării prescripției doar în deciziile Curții Constituționale. 

Este însă necesar ca această soluție să declanșeze realizarea unor analize serioase de către autoritățile cu competență în administrarea serviciului public al justiției, Ministerul Public, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste analize trebuie să fie apoi făcute publice pentru că, în final, justiția și autoritățile care o administrează răspund în fața societății, cel puțin prin asigurarea transparenței și permiterea dezbaterii publice pe marginea activității lor. Ideal ar fi ca astfel de analize să se facă și de către experți independenți, dinafara acestor autorități. 

O astfel de analiză trebuie să răspundă unor întrebări concrete legate de desfășurarea procedurilor penale, să identifice cauzele ce pot fi sistemice și să propună schimbări astfel încât astfel de lucruri să nu se mai întâmple în viitor.

Constatarea săvârșirii faptei la mult timp după săvârșirea acesteia, identificarea târzie a făptuitorului, identificarea târzie a mijloacelor de probă, pot fi și cauze ale prescripției. În această ipoteză, analiza trebuie să verifice de ce s-au produs aceste întârzieri. 

Constarea prescripției într-o cauză pe rol poate fi rezultatul unui funcționări incorecte a sistemului de justiție. Ceva e greșit în norme sau în aplicarea normelor. În această ipoteză, spre exemplu, trebuie găsit răspunsul la întrebarea de a durat soluționarea unui conflict de competență 1 an de zile? sau de ce judecata în apel a durat peste 3 ani?

Alteori, constatarea prescripției poate fi rezultatul dorinței exprese a unor oameni din sistemul de justiție de a evita pronunțarea unei soluții pe fondul cauzei. Asta ne-a învățat „reputatul” premier Ion Gheorghe Maurer. Atunci când dorești evitarea unei soluții, cel mai bine este să aștepți intervenția prescripției (Stenograma în care apare aceasta concluzie este preluată din Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR-Cancelarie, doar nr. 156/1968, filele 14-15). Dincolo de argumentele juridice care stau la baza prescripției, este necesar să știm că în România prescripția se bazează și pe aceste argumente; din punct de vedere politic, e potrivit ca în unele cauze să nu se pronunțe o hotărâre. ”, a postat Ionescu.

Aceasta a publicat un raport recent din Anglia.

”După ce justiția a pronunțat condamnarea unui bărbat aflat în supravegherea serviciului de probațiune ce a săvârșit un abuz sexual apoi a omorât o femeie (pedeapsa a fost 38 de ani închisoare), activitatea serviciului de probațiune a fost evaluată, s-au identificat cauzele care au condus la lipsa de analiză corectă a riscului acestei persoane și s-au formulat recoamandări.

Fără astfel de analize, suntem ca în Miorița. Așteptăm ca nenorocirea să se mai întâmple o dată.”, a precizat lectorul.

Comments

comentarii