Viața notarului s-a schimbat total din cauza dosarului penal prin care a trecut, în care a fost achitat. A pierdut asociați și clienți, a fost nevoit să-și vândă casa și s-a despărțit de familie. Acum așteaptă scuze de la parchet și are mai multe întrebări la care vrea răspunsuri. De asemenea, urmează să evalueze toate pierderile materiale și cheltuielile judiciare pentru a se îndrepta împotriva Statului.
Tony Gorun a fost trimis în judecată de actualul procuror general al Clujului, Laura Oprean, în 2013, când revenise ca procuror la Parchetul Curții de Apel Cluj de la DNA.
Infernul prin care a trecut notarul Tony Gorun a început de la o investigație a Gărzii Financiare de atunci, care s-a finalizat cu o plângere penală. Totul pentru 20.000 de lei, considerați impozit cu reținere la sursă nevirat la stat. ”Pentru 20.000 de lei m-au pus să dau declarație de ce nu-i am asupra mea și unde sunt cei 20.000 care de fapt reprezentau așa zisul prejudiu adus Statului.”, povestește notarul. Acesta a fost inițial scos de sub urmărire penală de către procurorul Daniel Ciumărnean, care a plecat de la PCA Cluj la DNA Cluj, iar dosarul a fost transferat de procurorul general al PCA Cluj de atunci, Florin Magyar, la procurorul Laura Oprean, care revenise în Cluj de la DNA – Structura centrală. Notarul Tony Gorun a fost achitat la Curtea de Apel Cluj în luna mai pe motiv că acuzația era nefondată, mai exact impozitul privind transferul proprietăţilor imobiliare nu este un impozit cu reţinere la sursă, a concluzionat Curtea. Recent, apelul declarat de Parchetul Curții de Apel Cluj a fost retras de la Parchetul General și a rămas sentința de la Cluj definitivă.
Notarul public Tony Gorun spune că a suferit prejudicii de imagine, la fel ca și asociata lui, Mihaela Chiș, trimisă în judecată pentru același tip de faptă și sub aceeași acuzație. ”S-a creat o sensibilitate pentru clienții noștri, venturile au scăzut, am pierdut casa în care s-au născut și au crescut copiii mei. Imobilele luate pe credit nu s-au mai putut plăti. A trebuit să o vând la insistențele băncii la jumătatea valorii. Acum locuiesc în chirie. ”, spune notarul. Mai mult, acesta s-a despărțit de familie de 9 luni. ”Din cauza presiunii nu am mai putut lucra la randament maxim și și-a mutat biroul. A renunțat la biroul unde era de 17 ani și care avea mai mult vad și s-a retras la etaj.
Întrebările notarului pentru parchet
”Dosarul mi-a schimbat optica asupra multor lucruri. Nu mă uit înapoi, ci înainte. Dar am întrebări care aș dori să primesc răspuns. Să se spună lucrurilor pe nume: Care este rațiunea pentru care un profesionist al dreptului penal face trei încadrări greșite – delapidare, evaziune fiscală și abuz în serviciu – pentru aceeași presupusă faptă și care cad toate?”
De ce mai întâi s-a dat scoaterea mea de sub urmărire penală, iar apoi s-a repartizat dosarul la un alt procuror și s-a concluzionat cu trimiterea mea în judecată?
Cine va suporta toate cheltuielile materiale și de alte natură, că bănuiesc că Ministerul Public n-o să vină niciodată cu un comunicat prin care să-și ceară scuze, asta nu se întâmplă în România?”
Așteptăm pe adresa office@clujust.ro o poziție din partea conducerii Parchetului Curții de Apel Cluj, care de ani buni nu a mai susținut o conferință de presă, nici măcar cu ocazia bilanțului pe anul trecut, și care nu acceptă discuții cu jurnaliștii.
Avocatul lui Gorun: ”Cu răspunderea individuală este extrem de complicat în România”
Avocatul Sergiu Bogdan ne îndeamnă să vedem și partea plină a pagharului: ”Dacă lumea nu are încredere în sistemul judiciar din România, iată că, deși există o formă statală mare cum sunt Finanțele și parchetul, poți să te luptți cu sistemul și sunt judecători care în ciuda acestor componente pot decide corect.
”Ministerul Public a recunoscut că a greșit, în momentul în care a renunțat la calea de atac. Practic, parchetul ierarhic superior, Parchetul General, a renunțat la a susține niște argumente ale colegilor de la Cluj”, a spus avocatul.
În ce privește răspunderea pentru această situație, avocatul explică: ”Din puncte de vedere legal, e răspunderea Statului. În mod individual, este extrem de complicat. Într-un raport de acum 10 ani pe România se punea întrebarea: Cine plătește cheltuielile judiciar în situația în care cineva este achitat? Răspunsul meu a fost: În România nu există un cadru specific pentru dreptul penal, se folosesc instituțiile de drept civil, doar că întotdeauna sunt privite cu reticență de către Stat care trebuie să se sancționeze singur. Deci nu există în codul de procedură penală o situație prevăzută expres pe o astfel de chestiune, de aceea e foarte complicat să generezi un astfel de mecanism.
În alte țări există: Atunci când Statul greșește, simplu calculează, am greșit, costă atâta, vă dăm banii înapoi. În România, dacă eu greșesc, Statul mă obligă să plătesc. Persoana condamnată suportă cheltuielile judiciare. Dacă a fost achitat, să se bucure că a fost achitat și a fost hobby-ul lui să dea bani și să aibă presiune morală, fără nicio despăgubire. Bucuria e că nu ai fost condamnat, căci atunci era și mai grav, să fii condamnat pe o soluție care nu era corectă.”, a spus avocatul Sergiu Bogdan.