CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un funcționar public, angajat pe post de economist la o instituție din Cluj-Napoca, a fost trimis în judecată pentru purtare abuzivă după ce și-a împins o colegă contabilă în ușa de sticlă, care s-a spart. Judecătorii Curții de Apel Cluj au decis amânarea aplicării pedepsei de 1 an și o lună închisoare, plus muncă în folosul comunității.
În actul de sesizare s-a reţinut, în esență, că ”inculpatul ### ###### la data de 23.02.2021, în calitate de funcțonar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu (economist – auditor intern), fiind angajat la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj, în timp ce se afla în biroul situat în …., a exercitat acte de violență cauzatoare de suferințe fizice asupra colegei sale – persoana vătămată ####### ######## #####, pe care a împins-o cu forță, proiectând-o în ușa de acces, a cărei sticlă s-a spart, cauzându-i persoanei vătămate o excoriație și o echimoză la mâna stângă, leziuni care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.”
Starea de fapt reținută de instanță: ”La data de 23.02.2021, în jurul orei 08.00, persoana vătămată ####### ######## #####, angajată în calitate de contabil în cadrul Centrului Regional de Transfuzie Sanguină , a intrat în biroul inculpatului ### ######, angajat în calitate de economist în cadrul aceluiași centru , solicitându-i acestuia din urmă întocmirea unei situații privind inventarierea stocului de sânge pentru luna decembrie 2020, necesară pentru finalizarea unui control din partea Curții de Conturi, potrivit declarației inculpatului și a persoanei vătămate . Inculpatul a refuzat întocmirea acestei situații persoana vătămată, iar având în vedere că persoana vătămată a refuzat să părăsească biroul, inculpatul a împins-o, persoana vătămată fiind proiectată în ușa de acces a cărei sticlă s-a spart. Toate aceste aspecte rezultă din coroborarea acelorași declarații ale inculpatului și a persoanei vătămate.”
Acuzatul a susținut că a fost provocat: ”Inculpatul a arătat instanţei de fond, dar si organului de urmărire penală, faptul că, deşi este regretabil ce s-a întâmplat, acesta a fost provocat chiar de către partea vătămata care i-a cerut să întocmească un anumit act si care nu mai pleca din biroul acestuia. Nu este pentru prima oară, când a fost umilit de către persoana vătămata, care ori de cate ori are ocazia sa îi ceară sa întocmească unele situaţii sau alte îndatoriri de serviciu, nu se rezuma doar la a solicita, ci insista asupra formei sau asupra termenului.
Nu era pentru prima oară când persoana vătămata proceda aşa, aceasta fiind încântată de fiecare dată de starea de tulburare pe care cu bună ştiinţă i-o crea, căutând cu fiecare ocazie sa îl scoată din minţi si reuşind mereu sa îl enerveze, atât cu modalitatea de adresare, cât si cu insistenţele sau detaliile pe care i le dădea inutil. Din declaraţiile martorei ######## #######, reiese că aceasta a văzut doar ultima parte din starea descrisa, acţiunea inculpatului de împingere a persoanei vătămata afară din birou. De altfel, inculpatul este diagnosticat cu probleme de tulburare depresiva din cauza locului de munca, tulburare pe care, de fapt o are din cauza comportamentului colegilor de muncă, şi nu a muncii efective.”, se arată la dosar.
Inițial, Judecătoria Cluj-Napoca l-a condamnat pe inculpat la 1 an și o lună închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității. Magistrații Curții de Apel Cluj au menținut pedeapsa, dar au amânat aplicarea ei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
”Curtea apreciază că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 83 Cod penal privind amânarea aplicării pedepsei.
Astfel, Curtea consideră că pedeapsa ce a fost stabilită de prima instanţă este suficientă şi într-un cuantum mai mic de 2 ani închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii; acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii (care are o vârstă de peste 60 de ani şi nu a încălcat niciodată legea penală anterior), precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, se apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
De asemenea, Curtea constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită de inculpat este de 6 ani şi 8 luni închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. 2 din C. pen., iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.
Toate aceste elemente conduc la concluzia că inculpatul nu va comite în viitor alte infracţiuni, cu atât mai mult cu cât acesta va fi supravegheat de un consilier de probaţiune pe o perioadă determinată, astfel fiind justificată amânarea aplicării pedepsei.”, ser arată în motivare.
