Telemunca, de la teorie la practică. Își poate face reguli în casă angajatorul?

Din cauza pandemiei, telemunca a început să fie obișnuință. Dar odată cu ea, apar și probleme neprevăzute la momentul în care s-a reglementat acest mod de lucru. Până unde poate merge compania cu regulile în locuința ta? Ne răspunde avocata Diana Budușan din Baroul Cluj.

Pe rețelele de socializare au început să apară informații despre cum se pune în practică telemunca de către unii angajatori: Astfel, aflăm că o companie a solicitat schița apartamentelor angajaților ca parte din SSM și în acordul de telemuncă a inclus și prevederea conform căreia în spațiul de muncă nu au voie animale de companie și copii.

În cadrul unei videoconferinte, un salariat a uitat microfonul deschi și  s-a auzit copilul care cerea ceva, iar managerul l-a apostrofat: ”închide microfonul, acum esti la serviciu!”

La o multinațională, în momentul în care un angajat de acasă (telesalariat) se deloghează, apare pe ecranul laptopului mesajul: “Va reamintim că munca de acasă nu inseamna ore suplimentare!” Indiferent cât se lucrează peste program.

În acest context, apar întrebări legate de telemuncă: Ar trebui angajatorul să plătească o femeie de serviciu, mobilierul de birou, computerul sau întreținerea pentru locuințele teleangajaților? Până unde poate merge compania cu regulile în locuința ta?

Despre legislația privind telemunca și ce se întâmplă în practică, ne-a scris avocata Diana Budușan din Baroul Cluj:

”Pentru analiza condițiilor privind telemunca este necesar a se porni de la prevederile Legii 81/2019, publicata în Monitorul Oficial, partea I, nr. 296 din 2 aprilie 2018.

Activitatea de telemunca are la baza acordul de voință al ambelor parti, angajator și angajat. În acest sens dispozițiile art.4, 5, 7, 11 din Legea nr. 81/2018, prevăd o serie de obligații ce revin angajatorilor în vederea desfășurării activității angajaților în condiții de telemunca , înțelegând prin aceasta că angajații vor presta activitatea ce le revine, fară a se mai deplasa la locul de munca. Însăși textul legal, art. 5 lit (g) din l 81/2018, prevede că o condiție esențială pentru derularea acestui gen de raport de munca, “obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemunca al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;” ca atare este de înțeles că angajatorul poate suporta eventual costul unor bunuri care sunt utilizate în procesul de telemunca.

Amenajarea unui spatiu destinat exercitării activității de telemunca vine și ca o necesitate de asigurare a propriilor condiții de confort ale angajatului care beneficiază în mod corelativ și de o serie de beneficii ce decurg implicit din organizarea activității profesionale în această manieră, faptul că nu mai călătorește, că exista un confort al propriului spatiu.

Din relatările directe ale unor angajați rezultă însă că această modalitate de exercitare a activității prezintă și inconveniente, mai ales pe termen lung, în sensul că se resimte o stare de izolare prin lipsa contactului față în față, că ritmul de muncă este în creștere, solicitările transmise în general online sunt mai numeroase și așteptările angajatorilor mai mari, există o dificultate în realizarea sau contorizarea numărului de ore alocate activității.

Tot în conținutul legii menționate, se prevede în mod expres art. 4 (2) “La solicitarea angajatorului si cu acordul scris al telesalariatului, cu norma întreagă, acesta poate efectua munca suplimentara.” în atare condiții existând obligația angajatorului de a remunera sau compensa activitatea suplimentara efectuata, fiind prevăzute la art. 5 alin(2) lit. e , elementele suplimentare ce trebuie avute în vedere în contractul de munca, suplimentar celor prevăzute în art. 17 alin.(3) din Legea nr. 53/2003, republicata ” modalitatea de evidențiere a orelor de munca prestate de salariat.” Desigur că prestarea activității în regim de telemunca poate excede programului inițial convenit, aspect ce rezultă și din conținutul legii și nu poate fi ignorat, nici nu poate rămâne necompensat din partea angajatorului întrucât ar însemnă o încălcare a drepturilor angajatului precum și realizarea unui beneficiu neremunerat.

Cu toate că legea prevede posibilitatea angajatorului de a verifica condițiile echipamentelor sau a programului de munca, acest fapt nu permite o intruziune nelimitata în spațiul privat al telesalariatului, fiind posibilă doar stabilirea condițiilor optime în vederea desfășurării activității si cu consimțământul angajatului.

Telemunca este o un gen de activitate recent dezvoltat în Romania, fenomen accelerat în condițiile de pandemie instituite că urmare a apariției virusului Sars Cov-2 , activitate ce necesita cu siguranță ajustări ale textelor legale pentru a acoperi cât mai bine condițiile de desfășurare a acestui gen de activitate și mai ales de a limita abuzurile care pot surveni că urmare a solcitărilor excesive din partea angajatorilor.”

Comments

comentarii