Tânărul procuror Mirel Toader de la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca, care este și purtătorul de cuvânt al unității, le-a vorbit studenților, la conferința ”Is it really like Suits?” organizată de ELSA Cluj, despre activitatea sa și de ce s-a hotărât să devină procuror, deși la intrarea în INM dorea să fie judecător.
Mirel Toader este unul dintre procurorii din tânăra generație de la Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Drept UBB Cluj în 2010, iar din ianuarie 2014 este procuror definitiv.
Tânărul procuror spune că nu e nicio asemănare între munca lui și serialul american Suits: ”Văzând titlul acestei conferințe, mă gândeam oare care ar fi legătura înre activitatea mea de procuror și acel serial Suits, care cred că-l știți cu toții. Am ajuns la concluzia că aproape nicio legătură! În mod cert nu am costume de câteva mii de dolari precum avocații din Suits și poate nici replicile atât de bune ca în acel serial”
El a povestit in fata studentilor că a urmat toti pașii firești pentru a ajunge aici: a terminat Facultatea de Drept si a dat examen de admitere, apoi, la Institutul National de Magistratura.
“Inca din facultate ma gandeam ca voi ajuge sa dau examen de admiere la INM, pentru că aveam conceptia, ln acel moment, ca poti sa ajungi procuror sau judecator prin propriile puteri, invatand, fiind serios si promovand acele examene care iti sunt impuse, potrivit procedurilor. Pe de alta parte, nu cred ca mi s-ar fi potrivit foarte bine profesia de avocat, intrucat este mai dinamica si presupune si o activitate mai accentuată de relație cu prezumtivii posibili clienti.
In plus, era si o modalitate de a ajunge avocat in acea perioada, care mie nu imi dadea garantii ca se poate face totul prin propriile forte. Intre timp, insa, observ ca lucrurile s-au schimbat foarte mult.
Inca din facultate aveam ideea si dorinta de a da la INM si de a ajunge magistrat. Initial, m-am gandit ca mi s-ar potrivi foarte bine profesia de judecator. Va marturisesc ca nu stiam foarte bine ce inseamna in practica sa fii judecator si sa fii procuror. Am aflat aceste lucruri abia dupa ce am terminat anul IV de facultate si am ajuns la INM, acolo incepand sa intocmesc anumite acte specifice si sa ni se explice si in practica ce presupune activitatea de zi cu zi.
Studiem în facultate procedura penală, observăm cum începe procesul penal, cum se derulează, care sunt actele care se întocmesc, dar trebuie să țineți cont că in activitatea curentă a unui procuror avem același proces, aceleași acte, doar inmultit cu 20 sau chiar 100 in cazul unitatilor de parchet foarte aglomerate. Astfel, trebuie sa ai in supraveghere tot timpul un numar destul de mare de dosare si sa supraveghezi si sa coordonezi activitatea unui numar relativ mare de politisti”.
Tanarul magistrat si-a dat seama abia dupa ce a intrat la INM ca nu i s-ar potrivi atat de bine activitatea de judecător.
“Mi-am dat seama ca activitatea de judecator nu mi s-ar potrivi intrucât este mai statica, lucrezi mult cu documente, pe cand in activitatea de procuror mi s-a parut mult mai interesant sa pornesti o ancheta de la zero, de la o simpla poveste, de la o plangere sau un denunt care-ti prezinta o stare de fapt despre care nici nu stii la inceput daca este adevarata si incepi sa adaugi caramida cu caramida acel material de constructie, care sunt probele intr-un dosar penal. Mi s-a parut mult mai interesant, plus ca sunt anumite proceduri la care poti participa. Mi se parea mie ca este antrenant sa mergi la o perchezitie, sa faci o reconstituire sau chiar sa sustii o propunere de arestare preventiva in fata unui judecator de drepturi si libertati”, a povestit magistratul.
Mirel Toader a povestit si despre activitatea propriu-zisa de procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca: “In activitatea ta, poti sa fii un procuror care sa nu iasa din birou, sa nu participi la niciun fel de activitate, sa chemi politistii la tine, sa realizezi coordonarea din propriul birou, insa ai si posibilitatea de a fi putin mai dinamic, de a participa la aceste activitati. Eu consider acest lucru un plus”.
Procurorul a explicat in fata studentilor pasii practici prin care este construita o ancheta penală: “Daca o persoana se considera lezata sau care considera ca a fost lezata una dintre valorile protejate de legea penala se prezinta de cele mai multe ori la Politie, si acolo depune o plangere. Politistul are calitatea de judiciarist, el preia plangerea. Potrivit Codului de Procedura Penala, daca acea plangere indeplineste conditiile pevazute de lege, incepe ancheta. Pana la urma, activitatea procurorului consta in transpunerea elementelor de fapt in limbaj juridic si prezentarea lor unui judecator, daca se va ajunge la acel punct. Se incepe urmarirea penala in rem, se deschide cadrul procesual si de acolo incolo incep sa se efectueze acte de cercetare penala. Politistul cheama martorii, audiaza pesoana vatamata, face o cercetare la fata locului, daca se impune, dispune efectarea unor exertize, iarasi daca se impune. In tot acest rastimp, procurorul are cunostinta despre faptul ca s-a deschis un dosar penal si, din timp in timp, supravegheaza activitatea organului de cercetare penala. In final, procurorul decide care va fi solutia, respectiv netrimitere in judecata sau de trimiterea in judecata.
Pe lângă acestea, mai nou, ni se dă posibilitatea de a aprecia oportunitatea de a trimite în judecată. Mai exact spus, de a aprecia dacă raportat la fapta concretă și alte elemente prevăzute în cod, există sau nu un interes public în continuarea cercetărilor. Fapt pozitiv pe care îl regăsim și în alte legislații, chiar și în cea americană. ”
Mirel Toader a fost provocat sa raspunda si despre cum vede el relatia dintre procuror si avocat. “Ar trebui să se bazeze pe respect reciproc si pe respectarea atât codurilor deontologice, cât și a normelor procesuale aplicabile. Nu am avut incidente, in practica, care sa imi infirme aceasta credinta”, a spus procurorul.
Cat priveste riscurile profesiei de procuror, acesta a aratat ca nu s-a intalnit, inca, cu vreun caz in care sa se fi simtit in pericol sau in care vreo persoana cercetata sa ii creeze o stare de pericol.
Cum fac ”gărzi” procurorii
Intrebat despre timpul liber si programul de lucru, procurorul clujean a aratat ca si procurorii fac garzi, asemenea medicilor.
“Programul de lucru este de la 8 la 4 dupa-amiaza. Sigur, de cele mai multe ori, ramanem peste program. Spre deosebire de avocati, insa, avem poate mai mult timp liber”, a marturisit procurorul, referindu-se la faptul ca sotia lui este avocat si este in masura sa faca o comparatie pertinenta.
Sunt si situatii in care, din cand in cand, faci serviciul la arestari sau alte proceduri ce implica prezenta ta fizica dupa program, dar aici difera, in functie de fiecare Parchet, cum se organizeaza aceste servicii. La noi, iti vine randul undeva la doua luni, cate-o saptamana intreaga. E precum la medici acea gardă. Oriunde esti in oras, trebuie sa raspunzi si sa fii disponibil”, a precizat procurorul.
Cât despre minusurile profesiei, Toader a spus că “pe langa partea intersanta si incitanta a profesiei, cum ar fi participarea la perchezitii sau prezentarea unei propuneri de arestare preventiva, sau motivarea unui rechizitoriu, sunt si o multitudine de alte acte, care nu-ti creaza nicio placere, sunt acte mecanice, pe care trebuie să le faci”.