Subiecte fierbinți la conferința ”Viitorul Europei”: Cine scrie MCV? Încălcarea drepturilor fundamentale în pandemie. Inteligența artificială

În cadrul panelului II al conferinței ”Viitorul Europei – O nouă speranță”, organizată de grupul ECR din Parlamentul European, în 26 februarie la București, au luat cuvântul europarlamentarul Cristian Terheș, vicepreședinte PNȚCD, și trei avocate vocale: Silvia Uscov, Elena Radu și Silvana Racoviceanu.

Cristian Terheș: ”Cine scrie acest MCV?”

Prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), măsură luată în Uniunea Europeană pentru a remedia problemele pe care le au unele țări, România primește ani la rând rapoarte cu noi obiective pe care trebuie să le realizeze. Totuși, în momentul în care europarlamentarul Cristian Terheș a încercat să afle cine scrie aceste rapoarte nu a primit răspuns.

„Înainte de a fi ales europarlamentar, ani de zile m-am întrebat de ce, totuși, după 2010, după ce acest Mecanism de Cooperare și Verificare trebuia să se fi fost încheiat, continuă. Mai mult decât atât, era vorba de patru obiective în raportul inițial. Dacă ne uităm astăzi la ultimul raport din 2019 sunt vreo 13 obiective noi de atins. An de an, o serie de birocrați de la Bruxelles vin cu lucruri noi despre România care trebuie făcute. Este o țintă în mișcare.

Mi-am pus aceste întrebări înainte de a fi europarlamentar. Am cerut o serie de clarificări și nu mi s-a dat niciun răspuns. După ce am fost ales europarlamentar, evident că am făcut o serie de pași procedurali, pentru a afla ce e cu acest mecanism. O întrebare crucială pe care am pus-o a fost următoarea: «Cine scrie acest Mecanism de Cooperare și Verificare?». Când am întrebat cine le scrie mi s-a refuzat orice răspuns. Pe mine mă interesează cine sunt experții care au elaborat raportul acela.”, a afirmat Terheș.

Chiar dacă România este criticată prin acest raport, pentru anumite lucruri pe care nu a putut să le ducă la  bun sfârșit, din cauza cărora nu are acces în spațiul Schengen, UE nu poate să răspundă la o întrebare simplă.

„Gândiți-vă că în România dacă îți construiești o casă și îți vine un expert ca să verifice dacă ți-ai instalat bine curentul sau apa, el când îți dă un aviz sau când primești avizul respectiv de la Primărie, ai numele respectivului și vezi ce poziție are – inginer, expert, consultant sau ce o fi. An de an, un astfel de raport se elaborează, iar România este criticată. În baza acestui raport, România nu poate accede în Schengen și este amenințată cu tăierea fondurilor europene. Dar la o întrebare foarte simplă, cine scrie raportul, oficial mi-au răspuns că nu se poate comunica cine o face.”, a mai spus europarlamentarul.

 

Prin acel raport, România este obligată să pună în aplicare anumite recomandări, măsuri care de multe ori sunt aceleași pentru toate statele, însă nu sunt aplicabile pentru fiecare în parte.

„În cazul de față vorbim despre un stat membru al Uniunii Europene care are Curte Constituțională, Parlament, Guvern, putere judecătorească și e obligat să pună în aplicare un raport cu niște recomandări care pe lângă faptul că sunt eronate și contradictorii, sunt emise de niște entități ale căror nume nu se știe. Aici îți arată de fapt situația în care Uniunea Europeană este în momentul de față. Este o problemă cu aceste măsuri care se impun de la centrul statelor membre, municipalităților, unde îți vine cu această deviză, numită în engleză One size fits all, o măsură de haine care să se potrivească pentru toată lumea. Nu se poate.”, a precizat Terheș.

Cristian Terheș a oferit și un exemplu în acest sens, din România, în care un primar are nevoie de fonduri pentru a remedia problema drumurilor, dar este nevoit să cumpere autobuze electrice:

„Un exemplu din România a ceea ce înseamnă această măsură, într-un municipiu vorbeam cu primarul, care îmi spune «domnule, trebuie să cumpăr pe fonduri europene autobuze pe curent, dar eu am problemă cu străzile». Am întrebat de ce nu a cerut să le dea bani pentru străzi și a zis că nu se mai dau pentru că au dat data trecută. Și ce fac? Iau autobuze, care se strică pe acele străzi. Deci suntem ca în fabula cu broasca, racul și știuca, unde fiecare trage într-o altă direcție.”

Avocata Elena Radu a vorbit despre încălcările drepturilor fundamentale în pandemie.

În pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a eșuat în garantarea drepturilor fundamentale cetățenilor săi. Mai mult de atât, în această situație de criză, drepturile și libertățile oamenilor au fost ignorate și încălcate, susține Elena Radu.

„Având în vedere că în această perioadă foarte multe drepturi fundamentale au fost restrânse cu nerespectarea normelor interne ale statelor membre ale Uniunii Europene, din punctul meu de vedere, în epoca pandemiei COVID-19, UE a eșuat în garantarea drepturilor fundamentale cetățenilor săi. La nivelul UE s-au stabilit anumite măsuri pentru a fi implementate de state în vederea combaterii transmiterii virusului, însă aceste măsuri au fost implementate direct de către state, fără să-și respecte propriile norme constituționale. Astfel, s-a ajuns ca unele norme să fie implementate de către orice autoritate publică fără competență în această privință. Pe de altă parte, sub umbrela Uniunii Europene, reprezentanții statelor membre au ignorat principiile fundamentale care trebuiau respectate pentru restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale. Mă refer la principiul proporționalității, principiul necesității, principiul nediscriminării, ajungând ca în unele situații aceste măsuri să aducă atingere chiar existenței drepturilor fundamentale.”

Restricțiile împotriva COVID-19 au ajuns să fie aplicate cu excepții

În criza de COVID-19 care durează deja de un an de zile, măsurile implementate pentru combaterea răspândirii virusului pandemic au ajuns să fie aplicate după bunul plac, în mod subiectiv. Cu timpul, unii cetățeni au fost scutiți de restricții, chiar dacă nu trebuia să existe excepții.

„Multe măsuri au fost instituite prin acte normative care nu aveau putere de lege potrivit dreptului intern al țărilor membre, iar acest lucru a dus la aplicarea chiar în mod discreționar a măsurilor impuse. În România, în perioada stării de urgență, măsurile erau luate prin ordonanțe militare. Cu toate că acele ordonanțe nu prevedeau anumite excepții, ele în practic au fost aplicate în mod discreționar, ajungând ca în diverse situații unele măsuri să nu mai devină obligatorii pentru o anumită categorie de cetățeni.”

Radu: Uniunea Europeană a gestionat pandemia haotic. Nu a fost pregătită de o situație de criză

Cetățenii europeni au început să își facă propriile păreri despre modul în care măsurile de prevenție au fost aplicate. Concluzia multora a ajuns să fie că modul de aplicare a restricțiilor este unul haotic, fără a ține cont de impactul pe care îl vor avea. Aceste lucruri au dus, mai apoi, la revolte.

„Multe din măsuri au fost percepute de către cetățenii europeni că au fost luate haotic, fără o analiză temeinică a impactului pe care îl vor avea în privința combaterii transmiterii virusului, ele părând la un moment dat contradictorii. Aceste lucruri au creat o revoltă în rândul cetățenilor și percepția acestora cu privire la aceste măsuri a fost că pe fondul pandemiei COVID-19, Uniunea Europeană și țările membre au urmărit în fapt o restrângere cât mai mare a drepturilor și libertăților fundamentală, care a fost considerată nejustificată de unii cetățeni. Dovadă în acest sens stă și faptul că au existat numeroase demonstrații publice, acțiuni pornite în fața instanțelor judecătorești împotriva măsurilor dispuse de statele Uniunii Europene. O parte din aceste acțiuni au fost admise.”, a spus avocata Elena Radu.

Aceasta consideră că pandemia de COVID-19 a dovedit faptul că Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia nu au fost pregătite, nicidecum, de o situație de criză. Chiar dacă rata de deces este de maxim 0,2% în fiecare țară din UE, încă se continuă restrângerea drepturilor cetățenilor și nu se încearcă remedierea problemelor create de modul în care a fost gestionată pandemia.

„Din punctul meu de vedere, această pandemiei a reprezentat o primă criză cu care s-a confruntat Uniunea Europeană ori ceea ce s-a întâmplat ne-a dovedit că UE nu e pregătită pentru a face față unei crize și statele membre nu sunt pregătite. Toate acestea au generat restrângerea în mod neconstituțional a drepturilor fundamentale, iar aceste restrângeri și încălcări nu au fost remediate în unele state nici după trecerea unei perioade de circa un an de la declanșarea pandemiei. Contrar temerilor pe care le-am avut inițial în ceea ce privește periculozitatea acestui virus, constatăm în prezent că în toate țările europene rata de deces este de maxim 0,2% din numărul total al populației. În aceste condiții vedem că atitudinea statelor membre este aceeași în continuare, de a restrânge cât mai mult drepturile cetățenilor și în niciun caz să se aplece mai mult pentru respectarea și remedierea încălcărilor drepturilor fundamentală.”

Certificat de vaccinare obligatoriu la intrarea într-o altă țară, încălcare a drepturilor fundamentale

Un lucru care ar putea să pericliteze și mai mult soarta drepturilor fundamentale ale cetățenilor este introducerea unui certificat de vaccinare ca măsură obligatorie, în momentul în care cetățenii europeni se deplasează dintr-o țară în alta. Pe lângă faptul că dorința de circulație liberă a cetățenilor ar fi ignorată, o astfel de măsură ar ridica și mai multe semne de întrebare privind competența Uniunii Europene, explică Elena Radu.

„La nivel european se discută din ce în ce mai mult de introducerea unui certificat de vaccinare pentru cetățenii statelor membre, existând voci care susțin chiar o condiționare a deplasării între statele membre de deținerea unui astfel de certificat. Impunerea unui certificat de vaccinare nu ar însemna numai o încălcare a drepturilor fundamentale, ci chiar o îndepărtare de la pilonii fundamentali ai Uniunii Europene. De ce să fii cetățean al UE în condițiile în care pentru a te deplasa într-un alt stat ți se impune o serie de condiționări care determină atât o restrângere a drepturilor fundamentale, când chiar așteptarea aceasta o aveau cetățenii în momentul în care statele membre au aderat la Uniunea Europeană. Ei considerau că li se vor asigura și garanta drepturile și mai mult vor avea dreptul să se deplaseze liber. Toate aceste creează la nivelul cetățenilor semne de întrebare. Dacă UE în această criză nu a putut să facă față și să respecte drepturile și libertățile fundamentale, ce se va întâmpla dacă pe viitor când poate din situații nefericite va apărea o criză mai mare decât cea actuală? Va veghea Uniunea Europeană asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor săi sau aceștia vor ajunge la mila reprezentanților statelor de la momentul respectiv care vor putea să decidă cum doresc ei, cu privire la drepturile fundamentale ale propriilor cetățeni?”, se întreabă Elena Radu.

Silvia Uscov a vorbit despre inteligența artificială și efectul acesteia asupra drepturilor fundamentale.

Inteligența artificială este într-o continuă dezvoltare în prezent, iar acest lucru chiar dacă ajută la evoluția tehnologiei poate să afecteze și chiar să restrângă drepturile fundamentale ale cetățenilor sau să schimbe regimul politic actual.

„Dezvoltarea inteligenței artificiale afectează drepturi fundamentale. Până la urmă rămâne să ne gândim care vor fi drepturile noastre pe viitor, cine le va restrânge, anume statele sau companiile private. Cred că aici, în ultima perioadă, am putut să asistăm la o restrângere a dreptului la liberă exprimare pe platformele de socializare. Avem un exemplu clar de afectare a drepturilor fundamentale și cred că va mai trebui să ne punem problema de înțeles a noțiunii de necesar într-o societate democratică. Este ca o expresie a caracterului de proporționalitate, al restrângerilor drepturilor fundamentale și având în vedere toate acestea trebuie să punem în discuție dacă vom mai asista la actualul regim democratic în forma pe care o cunoaștem sau vom avea o oarecare criză constituțională și o reconfigurare a democrației. Poate chiar un regim nou politic în statele Uniunii Europene, a lumii de fapt.”, spune avocata Uscov.

Deși există în prezent un regulament care limitează, restricționează și reglementează prelucrarea datelor personale în mediul online, acesta s-a dovedit a fi insuficient în protejarea cetățenilor și drepturilor acestora. Avocatul joacă un rol important în acest sens.

„Avocatul trebuie să îi facă pe ceilalți să conștientizeze pericolul. Acesta este primul pas. Ulterior, el trebuie să reușească să ajungă în zona legislativă, astfel încât să impună anumite reglementări sau să conducă spre adoptarea anumitor reglementări și bineînțeles, să le și folosească. În domeniul inteligenței artificiale Uniunea Europeană se situează la granița între oportunitatea de a deveni o forță, alături de Statele Unite ale Americii și de China, dar trebuie să avem în vedere și necesitatea de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. După cum știți, Uniunea Europeană are deja un regulament care vizează exact baza – Big Data, folosit în dezvoltarea inteligenței artificială, un regulament care limitează, restricționează, reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal, dar s-a dovedit că este insuficientă această reglementare și la începutul anului 2020 s-a adoptat White Paper care reprezintă o strategie de politică europeană în acest domeniu.”, a spus avocata.

Chiar dacă inteligența artificială ar putea ușura anumite procese din viața cotidiană și preveni situațiile imprevizibile neplăcute, aceasta ar putea în același timp să transforme legea dintr-o formă de constrângere într-un „element de forță”, potrivit Silviei Uscov.

„Am participat anul trecut la un studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeană în vederea implementării unei forme de răspundere civilă în acest domeniu. Ceea ce mi-a atras atenția în ultima perioadă a fost preocuparea Statelor Unite ale Americii de a discuta despre o lege digitală, care se aplică de la sine, adaptivă și codificată. Mai exact, dacă în prezent conducem un autoturism avem opțiunea de a respecta legea și de a opri la culoarea roșie a semaforului, în caz contrar, urmând a fi sancționați. Ei bine, odată ce o să avem pe scală largă utilizarea vehiculelor automate nu va mai fi în opțiunea noastră să oprim la culoarea roșie a semaforului, autoturismul va face acest lucru, chiar norma juridică va fi codificată, va intra în algoritmul acelui vehicul. Acesta este un exemplu clar cum legea poate să treacă de la forma de constrângere la un element de forță împotriva cetățeanului. Autoritatea statală se manifestă în acest caz printr-un algoritm, nu printr-o normă juridică. Imaginați-vă alte exemple care vizează dreptul la vot sau accesul la servicii medicale și atunci veți vedea impactul asupra drepturilor fundamentale în acest domeniu”, a mai spus Uscov.

Avocata Silvana Racoviceanu, care este și consilier în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, a vorbit despre încălcarea dreptului la apărare în România și cazul avocatului condamnat Robert Roșu. Vedeți în înregistrarea de mai jos.

Comments

comentarii