Procurorii CSM contestă concluziile judecătorilor privind responsabilitatea în dosarele prescrise

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a criticat analiza adoptată de Secția pentru judecători privind cauzele în care a intervenit prescripția răspunderii penale, apreciind că o simplă evaluare statistică nu poate explica în mod corect responsabilitatea instituțională pentru aceste situații.

Procurorii susțin că percepția publică negativă nu a fost generată de statistici, ci de dosare concrete cu inculpați de rang înalt sau cu prejudicii importante, care s-au închis prin prescripție după desfășurarea îndelungată a proceselor. Totodată, aceștia subliniază că principala cauză a crizei prescripției rămâne lipsa intervenției Parlamentului după deciziile Curții Constituționale care au declarat neconstituționale dispozițiile privind întreruperea termenelor de prescripție.

”În data de 10 iunie 2026, Secția pentru procurori a luat act de hotărârea nr. 1348 din data de 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, prin care s-a constatat existența unui atac la independența justiției și s-a hotărât apărarea independenței judecătorilor.

Într-una dintre secțiunile acestei hotărâri, a fost analizată problema prescripției răspunderii penale, stabilindu-se că soluția de încetare a procesului penal dispusă în numeroase dosare a fost „încasată” public de instanțele de judecată, deși dosarele ar fi petrecut practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală, iar în acest fel, în percepția publică, instanța a devenit titularul aparent al responsabilității pentru prescripție.

Această concluzie a fost fundamentată de o analiză efectuată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut ca obiect date statistice centralizate din toate instanțele României cu privire la dosarele în care s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale ulterior publicării deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României.

În opinia Secției pentru procurori, o simplă analiză statistică nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care parchetele și instanțele au abordat problema prescripției penale în raport cu deciziile CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022.

Astfel, analiza nu a vizat momentul în care a fost constatată împlinirea termenului de prescripție, respectiv de la prima instanță sau ulterior, pentru a fi decelată evoluția practicii judiciare în materie. De asemenea, analiza nu a vizat situația cauzelor în care s-a constatat intervenția prescripției în urma admiterii unei căi extraordinare de atac sau în baza unor decizii obligatorii ulterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv nu a vizat situația cauzelor în care, la un moment dat, au fost aplicate normele rezultate din jurisprudența CJUE.

În ceea ce privește aprecierea că instanțele de judecată ar fi devenit titularul aparent al responsabilității pentru prescripție în percepția publică, Secția pentru procurori subliniază faptul că, de-a lungul timpului, dezbaterile din spațiul public în materia prescripției nu au fost generate de indicatori statistici, ci de cauze determinate, privind inculpați aflați în funcții publice de rang înalt sau în zona mediului de afaceri, cu prejudicii mari, în care procesul penal s-ar fi desfășurat în mod anevoios, fără o justificare obiectivă.

Secția de procurori subliniază și faptul că problema prescripției răspunderii penale a fost generată de Parlamentul României, care nu a modificat dispozițiile legale care au fost constatate ca fiind neconstituționale prin decizia nr. 297/2018, aspect reținut și în hotărârea Secției pentru judecători din data de 9 iunie 2026.

În plus, reiterăm disponibilitatea permanentă a membrilor Secției pentru dezbaterea modificărilor necesare în scopul îmbunătățirii legislației penale și procesual-penale, disponibilitate pe care am exprimat-o încă de la începutul mandatului, în anul 2023.”, a transmis Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

Comments

comentarii