CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un preot din Cluj a fost obligat de instanță să plateasca daune morale de 5.000 de lei rudelor defunctei a carei slujba de inmormnatare a conditionat-o de plata locului de veci.
În 2020, preotul clujean Florin Pârască le-a certat pe rudele unei persoane decedate chiar în timpul înmormântării, spunând că nu va începe slujba până în momentul în care acestea nu își cer scuze public de la el, deoarece ar fi făcut scandal atunci când au aflat că trebuie să plătească 5000 de lei pentru locul de veci.
Instanța a hotărât că atitudinea preotului i-a cauzat fiicei defunctei suferințe care i-au amplificat durerea provocată de pierderea mamei și a stabilit ca acesta să îi plătească daune morale de 5.000 de lei.
Pe de altă parte, a decis și ca rudele să îi dea parohului 2.500 de lei și să șteargă de pe conturile de pe rețelele sociale toate postările legate de înmormântare, informează ProTv.ro.
”În speţă, în cazul Parohiei Tăuţi, conform procesului-verbal încheiat la data de 02.02.2020, Consiliul parohial a hotărât stabilirea preţului pentru un loc de veci la suma de 5.000 lei, pentru străini şi localnicii satului care nu contribuie la cheltuielile curente pentru întreţinerea bisericii şi a averii acesteia, a cimitirului şi care nu au achitată taxa de cult pe ultimii 3 ani (f. 97, f. 96, f. 98 vol. I).
Revenind, după aceste consideraţii teoretice şi evocare a textelor legale incidente, la cazul concret dedus judecăţii, instanţa apreciază că în speţă sunt îndeplinite toate condiţiile pentru angajarea în sarcina pârâtului Florin Pârască a răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, cu precizarea că la analizarea acestor condiţii instanţa a avut în vedere calitatea acestuia, de preot, el fiind, astfel cum prevede şi Statutul Bisericii Ortodoxe Române, păstorul sufletelor dintr-o parohie, aşadar primul chemat care trebuie să ofere atât în cadrul Bisericii, cât şi în comunitate un exemplu de iubire a aproapelui şi spirit de sacrificiu.
Astfel, din coroborarea ansamblului probator administrat în cauză, instanţa reţine că în speţă au fost încălcate de către preotul pârât dispoziţiile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 102/2014, respectiv ale art. 78 C.civil.
Chiar dacă apărarea pârâtului s-a concentrat pe demonstrarea faptului că nu a solicitat şi nici nu a condiţionat oficierea slujbei de înmormântare de plata taxei de 5.000 pentru locul de veci, că nu au fost încălcate regulile de conduită impuse de obiceiul locului referitoare la trasul clopotelor şi modalitatea de organizare a înmormântării, probele administrate au relevat faptul că pârâtul, prin atitudinea sa inflexibilă şi lipsită de grijă şi compasiune, manifestată pe parcursul celor două zile, a determinat instalarea unei stări conflictuale şi tensionate între acesta şi familia defunctei, dar şi între familia defunctei şi ceilalţi membri ai parohiei.
Este adevărat că exista acea hotărâre a Consiliului parohial, adoptată la 02.02.2020, care justifica perceperea taxei pentru locul de veci, însă nu poate fi omis faptul că preotul nu este un simplu funcţionar care duce la îndeplinire hotărârile organismelor din care face parte şi pe care le conduce, misiunea sa este cu totul alta, nu aceea de a se transforma într-un birocrat sacru, în detrimentul încălcării demnităţii umane şi a virtuţilor creştine: iubirea, smerenia, blândeţea, înţelepciunea, bunătatea, pacea.
Deși reclamanta şi sora sa aveau şi ele argumente pentru a nu accepta această plată a taxei de 5.000 lei (mama lor a locuit în sat, nu a mai plătit contribuţiile la biserică din cauza faptului că îmbolnăvindu-se, în ultimii ani ai vieţii a fost internată într-un centru de vârstnici, unde a şi decedat, avea pregătit un loc de veci în cimitirul satului alături de defunctul său soţ), cu toate acestea, pârâtul i-a solicitat numitului ####### ##### să restituie cei 3.500 lei, a refuzat orice colaborare cu familia defunctei până nu se achită taxa pentru locul de veci, astfel că fiicele şi rudele acesteia nu au ştiut dacă înmormântarea va mai avea loc în ziua de duminică, 16.08.2020, fapt ce a determinat şi modul de organizare atât de haotic a înmormântării, lipsind-o de caracterul demn şi solemn. În acest context, este cert că atitudinea pârâtului i-a cauzat reclamantei suferinţe suplimentare: stres, stare de incertitudine şi de neputinţă, care i-au amplificat durerea provocată de pierderea mamei, considerente pentru care se impune a fi sancţionată din punct de vedere juridic.
Drept urmare, reţinând că reclamanta a suferit un prejudiciu, ca urmare a faptei ilicite comise de pârât, existența acestuia fiind neîndoielnică, instanța urmează să stabilească cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate acesteia.
Astfel, în ceea ce privește cuantumul daunelor morale, instanța reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, daunele morale trebuie să reprezinte o compensare rezonabilă a consecințelor negative suferite de persoana prejudiciată. De asemenea, deși legiuitorul nu a stabilit criterii precise de determinare a daunelor morale, instanța trebuie întotdeauna să stabilească un echilibru just între acestea și cuantumul sumelor de bani acordate, astfel încât să nu reprezinte nici o despăgubire derizorie, dar nici o îmbogățire fără justă cauză a persoanei prejudiciate.
Pe cale de consecință, în vederea realizării un just echilibru între funcția punitivă si cea reparatorie a daunelor morale, dar și pentru a evita crearea premiselor unei eventuale îmbogățiri fără justă cauză a reclamantei, și reținând că nu se pot corecta consecințele unei fapte ilicite printr-un abuz (suma de 50.000 lei, solicitată de reclamantă, cu acest titlu, fiind excesivă), instanța urmează a admite în parte cererea formulată și va obliga pârâtul la plata sumei de 5.000 lei către reclamantă, sumă pe care o consideră suficientă, reprezentând o compensare rezonabilă a consecințelor negative suferite de aceasta.”, se arată în motivarea sentinței, care a fost atacată cu apel.
