CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un om de afaceri din Iași a fost pus în libertate de completul de la ÎCCJ care a judecat contestația în anulare. El fusese condamnat tot la ÎCCJ căci în dosar este inculpat și un avocat.
Soluția pe scurt: ”În unanimitate, Admite în principiu contestaţiile în anulare declarate de contestatorii condamnaţi Zăpodeanu Ioan şi Popa Mariana împotriva deciziei penale nr. 309/A din 15 decembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 580/45/2017.
Cu majoritate, Dispune suspendarea executării hotărârii atacate faţă de condamnaţii Zăpodeanu Ioan şi Popa Mariana.
Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului Zăpodeanu Ioan, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză. În unanimitate, Admite cererea formulată de Ministerul Public şi suspendă judecarea pe fond a contestaţiilor în anulare formulate de Zăpodeanu Ioan şi Popa Mariana până la soluţionarea dosarului nr. 1341/1/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul Zăpodeanu Ioan, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 lei, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iulie 2022.”
Faptele pentru care a fost condamnat pe 15 decembrie 2021 Ioan Zapodeanu la 4 ani de închisoare cu executare s-au produs în 2008, fiind acuzat de DNA de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.
În același dosar, avocatul Lucian Drîmbă a fost condamnat cu suspendare.
Procurorii ieşeni menţionează că, la data de 29 ianuarie 2008, inculpata Gineta Roman, împreună cu consilierul juridic Lucian Drîmbă şi la solicitarea lui Ioan Zapodeanu, a dispus, printr-o decizie, restituirea în natură a unui teren de 6.708,64 metri pătraţi, pe care se aflau clădiri de aproape 1.500 de metri pătraţi. Anchetatorii au precizat că decizia a fost dispusă de inculpată în condiţiile în care aceasta, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, nu avea niciun fel de prerogative legate de suprafaţa de teren respectivă, întrucât societatea pe care o conducea avea doar drept de superficie, proprietar fiind statul român. În acelaşi context, inculpata a respins notificarea adevăratului proprietar al terenului ca fiind tardiv formulată.
Roman Gineta şi Drîmbă Lucian sunt acuzați că au acceptat posibilitatea ca Ioan Zapodeanu să încheie acte translative de proprietate cu privire la suprafaţa de teren în cauză, lucru care s-a şi întâmplat ulterior.
După ce a obţinut terenul, Zapodeanu ar fi cedat dreptul de proprietate pe o parte din el unei alte persoane, după care ar fi transferat construcţiile şi terenul integral, contra unei sulte de 20.000 de euro.
