CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Hotărâre istorică la Tribunalul Cluj: Daune morale de mii de euro acordate unei foste angajate a multinaționalei din domeniul pariurilor sportive Betfair pentru epuizare profesională (burnout). Hotărârea a rămas definitivă prin neapelare. Betfair Romania, cu sediul in Cluj-Napoca, a anunțat recent concedierea a 50 de angajați.
Tribunalul Cluj a decis acordarea de daune morale în valoare de 7.500 de euro și daune materiale în valoare de aproape 6.700 lei unei foste angajate a Betfair România, care a dat în judecată compania, acuzând suprasolicitare și condiții de muncă ce au condus la sindromul burnout. Decizia reprezintă un precedent important în recunoașterea epuizării profesionale ca motiv întemeiat pentru despăgubiri.
Angajata a acuzat suprasolicitarea la locul de muncă
Reclamanta, fost specialist în recrutare într-o companie multinațională, a susținut în instanță că a fost expusă unui volum excesiv de muncă, fără sprijin adecvat din partea angajatorului. Aceasta, prin avocat Anja Mărginean-Cosma – colaborator Lăpușan și Partenerii, a invocat presiunea termenelor limită, lipsa unui sistem de suport și dificultatea de a refuza sarcini suplimentare.
Potrivit declarațiilor sale, stresul acumulat a dus la tulburări severe de sănătate, inclusiv insomnie, atacuri de panică și depresie profundă, diagnosticate ulterior ca sindrom burnout. Reclamanta a fost internată într-o clinică privată și a urmat tratament psihiatric pentru a-și gestiona starea de sănătate.
Cum s-a apărat compania
Angajatorul a respins acuzațiile, argumentând că fostul angajat nu a semnalat oficial problemele de sănătate pe durata contractului de muncă. De asemenea, compania a susținut că reclamanta a avut acces la resurse interne și că atribuțiile sale au fost conforme cu fișa postului.
În apărarea sa, angajatorul a invocat faptul că nu există o legătură directă între activitatea profesională și afecțiunea medicală a reclamantei, subliniind că aceasta nu a formulat sesizări oficiale pe parcursul desfășurării contractului.
Tribunalul a reținut răspunderea angajatorului
În urma analizării probelor, instanța a constatat că angajatorul nu a luat măsuri suficiente pentru a preveni epuizarea profesională a reclamantei și că volumul de muncă la care aceasta a fost expusă a contribuit la deteriorarea stării sale de sănătate .
Instanța a reținut mai multe motive care au justificat acordarea despăgubirilor morale:
•Volumul excesiv de muncă și nivelurile ridicate de presiune a timpului, ceea ce a dus la o planificare defectuoasă a sarcinilor. „Dificultate în planificarea muncii, volumul mare de sarcini, toate erau considerate prioritare, fără intervenția unui management clar” .
•Imposibilitatea de a delega sarcini, din cauza lipsei de personal suficient în departamentul de recrutare .
•Orele suplimentare frecvente, impuse de ritmul alert de muncă, fără o normare clară a activității .
•Lipsa clarității în alocarea rolurilor și a responsabilităților: reclamantei i-au fost atribuite sarcini suplimentare fără actualizarea fișei postului, ceea ce a generat confuzie și efort suplimentar .
•Presiunea constantă a termenelor și ritmului de lucru accelerat, într-un mediu în care „totul era urgent, toți erau importanți, iar pauzele erau practic inexistente” .
•Impactul grav asupra sănătății, confirmat prin documente medicale, inclusiv necesitatea tratamentului psihiatric și spitalizării .
•Efectele pe termen lung asupra vieții reclamantei, inclusiv deteriorarea relațiilor personale și dificultăți în găsirea unui nou loc de muncă .
Pe baza acestor aspecte, judecătorii au decis că există o legătură de cauzalitate între condițiile de muncă și problemele de sănătate ale fostei angajate, motiv pentru care au obligat compania la plata unei despăgubiri morale de 7.500 de euro.
Despăgubiri materiale acordate
Pe lângă daunele morale, tribunalul a obligat compania să achite reclamantei suma de 6.691,2 lei, reprezentând cheltuieli medicale dovedite prin documente oficiale. Instanța a constatat că reclamanta a fost nevoită să suporte costurile spitalizării și ale tratamentului necesar pentru recuperare, în urma impactului psihologic sever cauzat de condițiile de muncă .
În motivarea acordării despăgubirilor materiale, instanța a reținut că există o legătură directă între cheltuielile medicale și afecțiunile reclamantei, cauzate de mediul de lucru stresant. Documentele medicale prezentate în instanță au demonstrat necesitatea tratamentelor psihoterapeutice și psihiatrice, iar costurile suportate de reclamantă au fost considerate un prejudiciu material pentru care angajatorul este responsabil
”Din întreaga stare de fapt, astfel cum aceasta s-a creionat din administrarea probelor, reiese specificul apariţiei, evoluţiei şi instalării stării de epuizare profesională, burnout, prejudicul material şi moral suferit de reclamantă aflându-se în raport de cauzalitate cu modul culpabil şi defectuos în care pârâta (Betfair – n.rd) a organizat activitatea, a ignorat suprasolicitarea salariatului, ignorând tacit starea de fapt, aceasta convenindu-i (resurse mai puţine folosite pentru posturi conexe obiectului principal de activitate). Pârâta a profitat cu vinovăţie de intersul sporit al reclamantei în îndeplinirea cât mai bine a sarcinilor de serviciu, menţinând împovărarea cu un număr de roluri excesiv, a permis prin salariaţi direct interesaţi în soluţionarea rolurilor deschise, presiunea ridicată asupra reclamantei şi a luat măsuri doar aparente, formale în sprijinul acesteia, înrăutăţirea stării de sănătate fiind tratată cu dezinteres.”, se arată în motivarea sentinței Tribunalului Cluj.
Precedent important pentru drepturile angajaților
Hotărârea reprezintă un pas semnificativ în recunoașterea riscurilor asociate suprasolicitării profesionale și sindromului burnout. Specialiștii în dreptul muncii consideră că acest caz ar putea încuraja și alți angajați să își revendice drepturile în situații similare.
Decizia poate fi contestată de angajator, însă aceasta evidențiază necesitatea unor politici mai clare privind protecția sănătății mentale a angajaților și gestionarea eficientă a volumului de muncă în companiile din România.
