Judecătoarele Daniela Moldovan și Anamaria Petre de la Curtea de Apel Cluj au motivat respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice din ucidere din culpă în omor a faptei pentru care este judecat tânărul Tudor Cîrje, cel care a condus mașina în care a murit tânăra Gabriela Rîpan în 2019.
Completul de judecată arată că deși ”a fost sancţionat contravenţional de 10 ori pentru încălcarea regulilor de circulaţie indică că a condus destul de des autoturisme pe drumurile publice” și că ”lungimea segmentului de drum drept pe care a avut loc accidentul, existenţa unui trafic redus şi caracteristicile autoturismului au permis creşterea vitezei de deplasare”
Extras din motivare: ”În cauza dedusă judecății, sub aspectul cererii examinate, curtea constată că nu există elemente probatorii din care să se rețină acceptarea de către inculpat a producerii rezultatului nedorit şi care să contureze elementul material al tipicității obiective al faptei de omor cu intenţie indirectă, fiind relevate însă împrejurări care au fost apreciate de inculpatul Cîrje Tudor Ştefan în mod eronat, câtă vreme rezultatul neacceptat s-a produs.
Astfel, este adevărat că inculpatul a obţinut permisul de conducere cu 1 an 5 luni înainte de producerea accidentului, însă această perioadă de timp – singură – nu poate duce la concluzia ca fiind insuficientă pentru acumularea unei oarecare experienţe în a conduce autovehicule. Chiar şi faptul că în acest interval inculpatul a fost sancţionat contravenţional de 10 ori pentru încălcarea regulilor de circulaţie indică că a condus destul de des autoturisme pe drumurile publice. Numărul şi tipul abaterilor contravenţionale constatate anterior indică un stil de a conduce caracterizat prin viteză, prin nerespectarea semnelor de circulaţie sau chiar neglijenţă pentru propria siguranţă (lipsa centurii de siguranţă) – caracteristic mai ales conducătorilor auto tineri.
Tipul şi caracteristicile maşinii implicate în accident au fost cunoscute inculpatului şi importante în alegerea maşinii cu care să fie efectuată deplasarea având în vedere condiţiile meteo, iar faptul că a pilotat autovehicolul pe o anumită distanţă în noaptea respectivă (Turda-Cluj-Floreşti-Tarniţa-Gilău) a permis acomodarea cu acesta şi testarea capacităţilor lui, aspect care reiese inclusiv din variaţia vitezei de deplasare pe aceste sectoare de drum.
Lungimea segmentului de drum drept pe care a avut loc accidentul, existenţa unui trafic redus şi caracteristicile autoturismului au permis creşterea vitezei de deplasare, carosabilul fiind umed, fără a fi acoperit de zăpadă sau polei ca urmare a temperaturii aflată la limita îngheţului, dar şi a efectuării lucrărilor de întreţinere.
Din expertiza criminalistică rezultă că inculpatul a depăşit viteza legală cu aproximativ 54 km/h, a efectuat o manevră de depăşire a autoturismului condus de martorul L.P.R., iar la revenirea pe sensul de deplasare spre Cluj-Napoca a pierdut controlul direcţiei de deplasare ca urmare a acţionării sistemului de frânare în timpul efectuării virajului în vederea redresării şi în condiţiile în care în zona axului drumului existau unele acumulări în care apa se află în două stări de agregare. Drept consecinţă autoturismul a avut o alunecare laterală înspre Cluj-Napoca şi înspre gardul târgului auto, moment în care a avut loc coliziunea oblică cu stâlpul.
Decesului victimei Rîpan Gabriela a fost cauzat de variaţia de 115,64 km/h a vitezei autoturismului Mercedes în coliziunea cu stâlpul metalic, care a determinat solicitări extrem de mari asupra abdomenului acesteia şi a toracelui, chiar dacă avea centura de siguranţă cuplată şi s-a declanşat airbag-ul.
În plus, afirmaţiile părţii civile privind conducerea autoturismului de către inculpat în timp ce se afla sub influenţa substanţelor interzise sau efectuarea unei mişcări bruşte de redresare a autovehiculului nu au fost susţinute de probele administrate în cauză raportat la concluziile expertizelor toxicologice efectuate, respectiv la declaraţiile martorului Luţa Petru Radu (filele 45-50 dosarul de urmărire penală) care se coroborează cu concluziile expertizei criminalistice efectuate în faza de apel din care rezultă executarea de către făptuitor a unei manevre de depăşire, urmată de pierderea controlului direcţiei de deplasare.
Viteza excesivă de rulare în prezenţa unor condiţii meteorologice mai puţin prielnice reprezintă singurul element care ar putea să susţină ideea unei indiferenţe faţă de posibile urmări nefaste, însă în condiţiile în care o astfel de încălcare a regulilor de circulaţie a mai fost experimentată anterior de inculpat fără a se produce vreun accident de circulaţie, şi acest element şi-a pierdut conotaţia negativă în conştiinţa autorului.
În concluzie, toate aspectele pe care inculpatul s-a bazat atunci când a apreciat că rezultatul nu se va produce (experiența sa în conducerea pe drumurile publice, calitățile tehnice ale autovehiculului la volanul căruia se afla, lungimea segmentului de drum, traficul redus, etc. – cvasi-identice cu cele care stau la baza comiterii majorității accidentelor rutiere) au fost acceptate de practica judiciară ca fiind în măsură să constituie împrejurări obiective în sensul sus expus.
Analizând aceste împrejurări, curtea reține că nu există vreun temei care să determine concluzia că inculpatul ar fi acționat indiferent, prevăzând că ar fi putut să determine prin acțiunile sale pierderea vieții victimei și chiar și pierderea propriei vieți, urmări față de care ar fi manifestat indiferenţă, motiv pentru care va respinge ca nefondată solicitarea părţii civile de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului Cîrje Tudor Ştefan din ucidere din culpă în omor cu intenţie indirectă.”