Clujust.ro vă prezintă motivarea judecătorului de drepturi și libertăți care a hotărât arestarea preventivă a unui inculpat în cazul conflictului cu cuțite din târgul de mașini dintre Florești și Gilău. Elisei Lăcătuș este acuzat de tentativă de omor, în timp ce fratele său, Dafinel Muncaciu, unul dintre cei mai bogați romi din țară, alături de care s-a luptat cu membrii clanului rival Țambric-Rostaș, și-a scos certificat medico-legal că a fost și el lovit și tăiat.

Mai jos aveți extrase din motivarea încheierii judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj care l-a arestat preventiv pe Elisei Lăcătuș. Documentul cuprinde susținerile procurorului, apărarea inculpatului și motivele pentru care judecătorul a dispus arestarea.

Probele Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj

În susţinerea cererii sale arată că între neamurile, grupurile, clanul Tărțărel şi Lăcătuş există un conflict de peste 10 ani, determinat de o femeie din neamul Rostaş care este căsătorită cu fratele inculpatului. Din acest motiv, anual sunt câteva conflicte cu înjunghieri pe raza municipiului Cluj-Napoca între cele două grupuri. Învederează faptul că acesta a fost şi contextul în care a avut loc şi conflictul din piaţa de maşini.

Arată că la dosarul cauzei a fost administrat  materialul probator, urmând a fi administrate în continuare noi probe. Subliniază în primul rând faptul că probe testimoniale în afara participanţilor celor două grupuri nu vor fi. In momentul sesizării organelor de poliţie, conflictul a fost pe terminate, nu au putut fi depistaţi numai participanţii la conflict, fiind evident că, raportat la ceea ce se întâmplă şi la aceste aspecte violente, nimeni nu va veni de bună voie să spună că a văzut ceva. Subliniază faptul că în toate cazurile când este un conflict între două tabere, voit sau nevoit, subiectiv, aceste declaraţii sunt partinice. Exemplifică prin faptul că ambele tabere susţin că nu aveau cuţite însă, surprinzător, în ambele tabere sunt oameni tăiaţi de cuţite.

Cu referire la probele ştiinţifice arată că este cert că numitul Damir Daniel prezintă o leziune penetrantă produsă în zona toracică de un corp tăietor, aspect care rezultă fără dubiu din actele medico-legale aflate la dosar. Conform practicii şi teoriei constante în domeniul infracţiunilor contra vieţii, luând în considerare zona vizată – abdomenul, obiectul folosit – cuţit – şi intensitatea loviturii – penetrantă -, este evident că, cel puţin cu intenţie directă s-a acceptat producerii suprimării vieţii persoanei vătămate. Prin urmare, în opinia sa, sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de  tentativă la omor, făcând abstracţie de persoana care a acţionat, respectiv ale intenţiei, cel puţin indirecte, nu poate exista un dubiu în acest sens.

În ceea ce priveşte desfăşurarea propriu-zisă a faptelor arată că la dosarul cauzei există elemente concrete care sugerează anumite aspecte. Astfel, din procesul verbal încheiat de organele de poliţie la faţa locului rezultă clar că  inculpatul şi fratele acestuia au încercat să părăsească piaţa de maşini şi un grup numeros de persoane i-au indicat ca autorii faptei. De asemenea, în maşină au fost găsite două cuţite care prezintă urme de sânge, fiind un element indubitabil în ceea ce priveşte modul de derulare a faptelor.  Pe de altă parte, solicită instanţei a constatat că din actele medico-legale şi din declaraţii, rezultă că din grupul clanului Rostaş sunt 3 persoane agresate, cu leziuni, şi, de asemenea mai rezultă că există o persoană care a prezentat o leziune în zona gâtului şi o altă persoană căreia i-au fost tăiate numai hainele. În timp ce din tabăra celor doi, este tăiat fratele inculpatului iar acesta, la rândul său, nu prezintă nici o leziune semnificativă.

Raportat la modul de desfăşurare a faptelor este logic că nu putea avea loc varianta prezentată de inculpat întrucât nu ai cum, cu 15 persoane aflate asupra ta, să agresezi şi să tai cu cuţitul 5 persoane. Este evident că singura posibilitate este ca, iniţial, inculpaţii au acţionat cu cuţitele şi au tăiat din grupul advers, fiind evident că pe urmă au fost sufocaţi de numărul celorlalte persoane şi agresaţi.

De asemenea mai arată că încă o dovadă că inculpatul şi fratele acestuia sunt agresorii este un detaliu tehnic, respectiv un mod total diferit de folosire a şişului şi a cuţitului cu tăişul  încastrat: şişul se apasă pe buton şi se deschide dintr-o singură mișcare, astfel că poate fi folosit inclusiv în defensivă iar brişcuţa de care spune inculpatul şi care are totuşi lama de 5 cm este încastrată. Arată că trebuie să faci 3 mişcări distincte, cu două mâini desprinderea şi scoaterea tăişului şi  a treia mişcare – aplicarea, nu ai cum aceste trei mişcări să le faci în defensivă  când 3 oameni se află asupra ta, fiind evident că brişcuţa a fost folosită în mod ofensiv.

Concluzionând arată că este clar că este vorba de tentativă la omor, este clar că în derularea faptelor a existat un element iniţial  de agresiune a celor doi inculpaţi care până la urmă au fost agresaţi de grupul advers, rămânând de precizat cine este persoana care a aplicat lovitura lui Damir. În acest sens, relevă şi în spiritul celor spuse de vechea luptă dintre cele două neamuri, că lupta a fost numai între aceşti doi fraţi şi grupul Tărţărel. Este evident că numai cei doi fraţi au putut aplica lovitura lui Damir.  În al doilea rând este evident că este vorba de o singură lovitură, persoana vătămată Damir nu prezintă alte lovituri decât una singură, penetrantă, un alt argument din care rezultă că unul singur dintre fraţi a aplicat lovitura.

Astfel, în acest moment procesual, raportat la întreg materialul probator administrat, apreciază că rezultă nu suspiciunea rezonabilă ci faptul cert că numai acest inculpat a avut posibilitatea şi a aplicat efectiv lovitura părţii vătămate Damir. În ceea ce priveşte pericolul faptei, în afară de această situaţie periculoasă existentă între cele două grupuri, mai există câteva aspecte care determină un pericol deosebit : şi-au permis să acţioneze într-o piaţă în care erau sute de oameni şi puteau oricând, datorită extinderii conflictului,  să rănească alte persoane. Mai mult, arată că sub aspect mediatic, faptele petrecute au fost relatate de toate posturile de televiziune. În tot acest context, consideră că faptul de a nu demonstra că există justiţie şi a se lua măsuri faţă de toate împrejurările, creează un sentiment de insecuritate cetăţeanului.

Sub aspectul consecinţelor ulterioare, arată că, în opinia sa, dacă nu se iau măsurile adecvate, este posibil să aibă loc conflicte în continuare. În acest sens arată că a fost nevoie de intervenţia jandarmeriei întrucât au existat bătăi între cele două grupuri atât în faţă la UPU cât şi aseară, la orele 18,oo, cele două grupuri de aparţinători s-au bătut iar.

Consideră că punerea în libertate a inculpatului sau neluarea măsurilor legale ar crea o stare de insecuritate pentru societate, existând posibilitatea oricăror conflicte.

Susținerile apărării

Apărătorul ales al inculpatului arată că nu contestă starea de fapt  conflictuală dintre cele două familii, fiind adevărat că datează deja de 10 – 12 ani, însă niciodată clientul său nu a fost măcar cercetat pentru vreo faptă cu violenţă la adresa vreuneia dintre aceste persoane sau a oricărei alte persoane. Simplul fapt că există această stare conflictuală, faţă de speţa prezentă nu are nici un fel de relevanţă.

Mai apoi, în mod previzibil, concluziile apărării sunt în sensul de a respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului Lăcătuș Elisei cu consecinţa punerii în libertate a acestuia.

În susţinerea cererii sale, consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune această măsură. În acest sens arată că, aşa după cum, în mod corect, a susţinut reprezentantul Parchetului şi, în opinia sa, este oarecum o recunoaştere a propriei culpe, toate probele administrate până în acest moment procesual, probe care în opinia Parchetului generează această suspiciune de bănuială rezonabilă că inculpatul s-ar face vinovat, sunt probe care emană de la partea adversă, care este direct interesată de învinovăţirea inculpatului şi de disculpare a lor. Solicită instanţei a observa faptul că nici măcar o persoană dintre cele audiate în cursul zilei de ieri, nu este un observator obiectiv, nu este persoană care să nu fi participat la încăierare şi, ca atare, să aibă o versiune obiectivă şi clară a realităţii în care s-au desfăşurat faptele. Toate persoanele audiate care îl inculpă unanim pe inculpat fac parte din clanul Țambric. Or, din lecturarea acestor declaraţii se poate observa că se confundă până la identitate, aspect care, în opinia sa, ar trebui să stârnească anumite suspiciuni, în sensul că, din punctul său de vedere, toţi s-au pus de acord în a relata o stare de fapt în acelaşi sens. Învederează faptul că au avut această posibilitate întrucât, de la ora 9,00 când a avut loc incidentul şi până la orele 14,oo – 15,oo, când au început audierile la Parchet, au fost în permanenţă împreună, au putut discuta nestingheriţi, spre deosebire de clientul său şi fratele acestuia, care au fost sub escortă, neavând posibilitatea de a discuta.

Mai mult, credibilitatea declaraţiilor acestor martori trebuie pusă din nou sub semnul întrebării întrucât absolut toţi declară că nici unul dintre ei nu i-au agresat pe inculpat şi pe fratele acestuia. Or, este indubitabil că sunt declaraţii mincinoase în condiţiile în care fratele inculpatului, Muncaciu Dafinel a avut nevoie de intervenţia salvării, a fost transportat la UPU, unde i-au fost acordate îngrijiri pentru o plagă tăiată la nivelul mâinii stângi şi multiple traumatisme la nivelul feţei şi capului. Conform unor surse, arată că fratele inculpatului nici nu s-a putut ridica din pat întrucât i s-a umflat foarte tare capul, urmează să fie prezentat la IML  pentru a se face o constatare din acest punct de vedere.

Arată de asemenea că, din punctul său de vedere, există o sumedenie de semne de întrebare cu privire la persoana sau persoanele care au iniţiat acest conflict. Astfel, arată că este ilogic faptul că 2 persoane ar fi agresat fără nici un motiv evident  mai multe persoane, într-un  spaţiu public, în condiţiile în care este evident, că din start, ar fi fost o cauză pierdută. Arată că acuzaţiile aduse sunt oarecum fabricate dar fără prea multă bază probatorie.

De asemenea arată că inculpatul nu este o persoană care să se sustragă de la cercetarea penală, a recunoscut de la bun început că a avut într-adevăr acel briceag asupra lui şi că, în acţiunea de autoapărare, l-a împuns pe Rostaș Alexandru jr. zis Giolgău. Din punctul său de vedere, e o acţiune normală de autoconservare, oricine ar fi făcut acelaşi lucru în locul lui. În ceea ce priveşte problema proporţionalităţii dintre atac şi apărare arată că este vorba de 2 persoane împotriva unui grup întreg, iar simplul fapt că există această superioritate numerică, din punctul său de vedere, egalează într-un fel raportul de forţă.

Arată de asemenea că există o posibilitate, pe care nu o lansează neapărat în sensul de a se disculpa sau de a încerca să îndrepte ancheta spre altă zonă, însă există şanse reale ca în respectivul conflict, la care au participat nu doar cei indicaţi de inculpat, ca numitul Damir Daniel Samuel să fi fost lovit de cineva din propria gaşcă. Învederează că nu ar fi nici prima dată şi nici ultima când, lansându-se lovituri în stânga şi dreapta, să se mai întâmple accidente. 

Cu privire la dispoziţiile art.223 alin.2 NCPP  pe care este întemeiată propunerea de arestare preventivă, arată că, dispoziţiile acestui articol restrâng  posibilitatea luării măsurii arestării preventive la acele situaţii în care, pe baza evaluării gravităţii faptei, modului şi circumstanţelor, anturajului, mediului din care provine, antecedentelor şi a altor împrejurări privitoare la persoană, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Ori, conform înscrisurilor în circumstanţiere depuse la dosar,  inculpatul este departe de a fi infractorul tipic, este o persoană care se îndepărtează  de la stereotipul etniei din care face parte, nu pare a fi persoana care să fi fost autorul faptei, este tată, are un copil de 7 luni în întreţinere, soţia nu lucrează, este singurul întreţinător de familie. Arată că înţelege nevoia opiniei publice de a găsi un responsabil, la fel şi presiunile care se fac în acest sens însă,  din punctul său de vedere, este absolut injust să se motiveze o soluţie de luarea unei măsuri atât de restrictive de drepturi, pentru simplu fapt că este nevoie să fie liniştită opinia publică.

În acest sens arată că instanţa este datoare să dea o soluţie strict pe baza probelor de la dosar. Face referire la declaraţiile celor 7 martori din partea adversă, care declară într-un fel în care era oarecum de aşteptat şi este declaraţia inculpatului care este o persoană cu studii superioare, fără antecedente penale şi care nu a făcut altceva decât să se apere. Mai arată că nu contestă faptul că acuzaţia care i se aduce inculpatului este foarte gravă însă, luarea măsurii arestului preventiv sau prelungirea acesteia, se poate lua numai dacă circumstanţele faptei şi ale persoanei inculpatului şi antecedentele sale face plauzibilă săvârşirea de  noi infracţiuni. Ori, faţă de persoana inculpatului, apreciază că luarea măsurii arestării preventive în acest moment procesual, fără nici o probă directă, alta decât declaraţia persoanei vătămate, nu este nici proporţională cu gravitatea şi persoana inculpatului şi nici necesară. Învederează faptul că inculpatul oferă toate garanţiile că va coopera cu organele de urmărire penală în scopul aflării adevărului.

De asemenea face referire la faptul că Parchetul nu arată de ce o măsură mai puţin drastică nu e suficientă pentru a duce la acelaşi deziderat, respectiv evitarea unor conflicte viitoare între cele două clanuri.

Arată că, din punctul său de vedere, în subsidiar, în acest moment procesual, una dintre măsurile preventive alternative, controlul judiciar sau măsura arestului la domiciliu, ar fi mult mai potrivită şi, raportat la persoana inculpatului, ar fi mult mai potrivită pentru o bună desfăşurare a procesului penal.

Cu privire la susţinerea reprezentantului Parchetului cum că ar fi fost prinşi când încercau să părăsească piaţa de maşini, arată că acest lucru nu este real,  inculpatul încerca să îşi ducă fratele care era tăiat la mână şi plin de sânge, la UPU,  lucru pe care l-au făcut ambele clanuri, şi-au dus rudele însângerate la spital, nu este o dovadă că au încercat să fugă de la locul faptei sau că au încercat să se sustragă în vreun fel de la anchetă.

Inculpatul Lăcătuș Elisei , având ultimul cuvânt, solicită clemenţă instanţei,  arată că atunci când eşti liber nu ştii să apreciezi persoanele de lângă tine, îi este foarte dor de copilul său, îi pare foarte rău de cele întâmplate, nu este el făptaşul.

Motivele judecătorului de drepturi și libertăți 

Analizând propunerea de arestare preventivă, judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului Cluj constată următoarele:

Prin ordonanţa din data de 23 aprilie 2016 s-a dispus începerea urmăririi penale „in rem” cu privire la infracţiunea de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art.188 alin.1 din Cod penal, constând în aceea că în dimineaţa zilei de 23 aprilie 2016, între localităţile Floreşti şi Gilău, jud. Cluj, pe raza aşa-zisei „pieţe auto second-hand”, a avut loc un conflict în care au fost implicate mai multe persoane de etnie romă, în cursul căruia s-au folosit inclusiv cuţite şi bricege, patru dintre persoanele implicate aflându-se la Unitatea de Primire a Urgenţelor 1 Cluj-Napoca, iar una dintre ele, numitul Damir Daniel Samule, se afla în intervenţie chirurgicală.

Prin ordonanţa din data de 23 aprilie 2016 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Lăcătuș Elisei, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art.188 alin. 1 din Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 23 aprilie 2016 s-a dispus punerea în mişcare a acţiuni penale împotriva inculpatului Lăcătuș Elisei, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art.188 alin.1 C.pen.

În fapt, s-a reţinut că în data de 23 aprilie  2016, pe fondul unei stări tensionate şi conflictuale anterioare ce trena de peste zece ani, a avut loc, între localităţile Floreşti şi Gilău, jud. Cluj, pe raza pieţe auto second, o altercaţie în care au fost implicate mai multe persoane, respectiv între fraţii Lăcătuș Elisei şi Muncaciu Sava Dafinel., pe de o parte, şi  grupul  „Ţambric” – Rostaş,  pe de altă parte.

În cursul acestui conflict spontan, s-au aplicat lovituri reciproce între cele două grupuri, ca urmare suferind leziuni cei doi fraţi şi cinci persoane din grupul  „Ţambric”.

Numitul Damir Daniel Samuel a fost lovit cu un cuţit în zona toracică, lovitura fiind penetrantă.

Din concluziile medico-legale emise de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca rezultă că numitul Damir Daniel Samuel prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp înţepător-tăietor. Leziunile au pus în primejdie viaţa victimei. Leziunile pot necesita 23-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Numai intervenţia chirurgicală, realizată competent şi în timp util în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca – Clinica Chirurgie I a determinat salvarea vieţii victimei.

Cu privire la etapele de desfășurare a conflictului dintre cele două grupuri, acuzarea și apărarea prezintă versiuni divergente.

Pentru a concluziona asupra celor expuse până la acest moment, judecătorul constată că leziuni produse prin tăiere-înjunghiere au suferit un număr de 4 persoane, din care 3 din grupul numitului Țambric (Rostaș Alexandru Jr., Rostaș Ivansuc și persoana vătămată Damir Daniel Samuel), iar una din grupul din care făcea parte și inculpatul-fratele acestuia, Muncaciu Sava Dafinel.

În ceea ce privește susținerea apărării care sugerează incidența unei cauze justificative, cea a legitimei apărări, constatăm faptul, că nu sunt îndeplinite condițiile unei apărări proporționale cu gravitatea atacului (în varianta în care s-ar acredita varianta că atacul ar fi fost în realitate declanșat de clanul Țambric, aspect care însă nu poate fi decelat pe baza probelor administrate până în acest moment), inculpatul însuși susținând că personal a fost atacat cu pumnii și picioarele și eventual cu pietre, în vreme ce el a acționat cu brișcuța- instrument apt a produce consecințe asupra valorii supreme ocrotite de legea penală, într-o zonă vitală a corpului (zona toraco-abdominală), punând în pericol efectiv viața victimei. Pe de altă parte, chiar dacă inculpatul a afirmat că a văzut un cuțit în posesia lui Țambric, acesta nu a avut nici o certitudine că acest cuțit a și fost folosit efectiv, pentru a putea justifica o apărare de același gen. Astfel, inculpatul însuși a recunoscut că a pierdut contactul vizual cu fratele său, iar în mod cert, asupra sa nu a fost folosit instrumentul tăietor amintit.

Prin urmare, nu se regăsește în cauză impedimentul la arestare prev. de art. 202 alin. 2 C.pr.pen., rap. la art. 19 C.pen.

Conchidem că în cauză se poate vorbi despre existența unor probe care justifică în mod rezonabil presupunerea că inculpatul ar putea fi autorul infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin. 1 C.pen., la cele deja enumerate adăugându-se procesul verbal atașat filei 8 d.u.p, din cuprinsul căruia rezultă că martorii oculari, constituit într-un grup agitat de persoane, i-au indicat ca autori pe ocupanții autoturismului cu număr de înmatriculare …, în care au fost depistați inculpatul și fratele acestuia.

Sub acest aspect, reamintim faptul că în vederea luării măsurii arestării preventive, nu este necesar ca forța probatorie a mijloacelor de probă administrare să fie similară celor necesare pentru condamnare (doar acestea din urmă trebuind să răspundă criteriului dincolo de orice îndoială rezonabilă), fiind suficient ca probele administrate să fie apte a convinge în mod rezonabil un observator obiectiv că inculpatul ar putea fi autorul infracțiunii cercetate, criteriu care este îndeplinit în speță.

Cu privire la condițiile prev. de art. 223 alin. 2 C.pr.pen., reținem că prima teză este indubitabil îndeplinită, infracțiunea intenționată contra vieții cercetată în prezenta cauză fiind enumerată expres printre cele care pot justifica luarea măsurii arestării preventive.

În ceea ce privește condiția prev. de teza a II-a a articolului indicat, raportat la gravitatea faptei- decelată prin prisma circumstanțelor de comitere- în loc public, aglomerat, prin angrenarea în conflict a unui număr mare de persoane, care ar fi putut oricând atrage consecințe și asupra unor observatori fără legătură cu taberele beligerante; prin folosirea unui instrument tăietor-înțepător, apt să conducă la deces, în concret prin zona anatomică vizată, viața acesteia fiind pusă în pericol; dar și la circumstanțele personale ale inculpatului care deși are studii superioare și o familie bine închegată, nu s-a dat în lături de la a aplica agresiuni apte să producă moartea, comportament care își are originea și explicația tocmai în mediul familial din care provine inculpatul și în conflictul de durată dintre cele două familii rivale.

În aceste condiții, văzând și impactul social al faptelor atribuite inculpatului, pentru salvgardarea sentimentului de securitate socială, măsura arestării preventive apare ca fiind unica aptă să asigure scopul bunei desfășurări a procesului penal (pentru a evita eventuale puneri de acord a declarațiilor dintre frații Lăcătuș Elisei și Muncaciu Sava Dafinel de natură a zădărnici aflarea adevărului, mai ales în contextul în care apărătorul inculpatului deplânge tocmai această presupusă punere în acord a declarațiilor de către membrii clanului advers), dar și pentru a împiedica săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpatul aflat în stare conflictuală de durată cu familia rivală, ori, după caz, de către alți membrii ai celor două familii, care în lipsa unei reacții ferme s-ar simți încurajate să dea frîu liber pornirilor agresive la adresa celeilalte, desfășurate de cele mai multe ori, fără opreliști, în zone centrale sau aglomerate ale orașului”

Comments

comentarii