Gânduri de Ziua Europei: “Nu vreau să îmi amintesc de această perioadă neagră din punct de vedere al încălcării drepturilor omului”

Singurul motiv pentru care am fost de acord cu lockdown în România a fost pentru ca nu eram pregătiți cu materiale sanitare și nici nu se cunoșteau foarte multe despre modalitatea de transmitere a virusului la acel moment. Atunci am zis ok, e necesar pentru a ne aproviziona cu măști, ventilatoare în spitale, paturi suplimentare, o reorganizare a spitalelor etc.

Dar în niciun caz nu m-am gândit că această formulă va deschide apetitul spre regimurile autoritare și spre decizii aberante. Fiecare persoană are dreptul de a decide modalitatea în care își duce viața, nu statul decide acest lucru! Sunt fumători, care cunosc pericolele date de această dependență, dar ei aleg să fumeze în continuare. Viața este plină de decizii pe care le iei cu privire la sănătatea ta, iar statul nu poate să limiteze decât într-o măsură proporțională și rațională aceste decizii.

Citesc toate aberațiile de propuneri pentru perioada următoare. Nu știu câte vor fi implementate, dar important este să le analizăm puțin ca să desprindem niște principii de funcționare după 15 mai.

Una dintre ele se referă la faptul că nu mai au dreptul la educație în formatul tradițional elevii care locuiesc cu persoane de peste 65 de ani. Este dreptul acel persoane de peste 65 de ani dacă aleg să locuiască cu nepoții sau chiar cu copiii lor. Apropo, și-a pus cineva problema că poate sunt părinți de peste 65 de ani? Ce fac acei părinți? Își dau copiii în grija vecinilor sau a statului?

Cu scanarea temperaturii am mai discutat și în postarea de aseară. Oamenii pot avea fluctuații de temperatură, ceea ce da naștere la tot felul de discriminări.

Alte aberații vor conduce la forme de evaziune fiscală pentru că puțini deținători de frizerii și saloane de coafură și cosmetică se vor adapta la noile reglementări, cel mai probabil vor alege să o facă la domiciliul lor sau la domiciliul clientului, așa cum se făceau pe vremuri meditațiile pentru elevi. Da, trebuie luate niște măsuri de protecție, dar dacă ele vor fi excesive, nimeni nu le va respecta și oamenii vor găsi întotdeauna modalități de eludare a dispozițiilor. E același principiu care se aplică la taxe, dacă ele sunt excesive, atunci contribuabilul este tentat să facă evaziune fiscală.

Și înainte de pandemie, dacă vedeai că un coafor sau cosmetică nu respectă minime reguli de igienă, atunci nu-l frecventai, numărul clienților scădea și proprietarul era obligat să ia măsuri de conformare pentru a-și crește nivelul veniturilor. Dar niciodată nu cred că am întâlnit un salon care să respecte absolut TOATE regulile impuse de DSP pur si simplu pentru că ele erau aberante. Chiar vă rog să le parcurgeți cei care aveți vreodată curiozitatea ca să vedeți că am dreptate.

Ministerul Justiției vine apoi cu o propunere de a aproviziona instanțele cu combinezoane. Judecătorii lucrează cu viruși în laboratoarele justiției sau cu dosare? Dacă toți purtăm măști la intrarea în instanță pe unde mai circulă nenorocirea aceasta cu nume de cod Sars-Cov-2?

Aveam un exemplu de la profesor de la facultatea de drept despre cum se construiesc aleile într-un parc. Principiul este ca mai întâi să lași oamenii să le construiască cu pasul lor, pentru că ei vor alege cea mai bună sau cea mai scurtă cale de a ajunge într-o parte sau în alta, apoi să asfaltezi. Așa ar trebui să funcționeze și statul, să aibă încredere în cetățenii lui, căci fiecare dintre ei poartă o responsabilitate. Așa cum biserica nu este clădirea în sine, ci credincioșii care o compun, așa nici statul nu este format doar din structurile de conducere, ci suntem noi, toți cetățenii acestei țări.

Fac un apel către profesorii de la facultățile de drept din țară, avocați, notari, executori judecătorești, magistrați, precum și către ONG-uri care apără drepturi și libertăți ale omului să devină o voce!

Tot în tăcerea intelectualității s-au produs cele mai mari orori ale istoriei. Să înțeleg că e corupția mai periculoasă decât un regim autoritar?

Nu, nu trebuie să ne luăm după modele ale celorlalte țări, ci să gândim pentru noi. Că nici Germania anilor 1940 nu era un model pentru celelalte țări și nici spitalele noastre de carton sper să nu devină noile Auschwitz.

Nu mi-am făcut nici măcar o fotografie cu masca pe față pentru că nu vreau să îmi amintesc de această perioadă neagră a istoriei nu numai din punct de vedere sanitar, ci și din punctul de vedere al încălcărilor flagrante ale drepturilor omului. Sper ca peste vremuri să îmi amintesc că a existat un moment T0 în care lumea s-a trezit și a decis să adopte politici de protecție sanitară și socială rezonabile, lăsând libertatea oamenilor de a decide mai mult în privința propriei vieți și sănătății.

Text scris de avocat Silvia Uscov – Baroul Bucuresti

Comments

comentarii