Fostul șef al Imigrări Cluj, Marius Ludușan, achitat în dosarul rețelei de trafic de migranți

Tribunalul Cluj l-a achitat pe Marius Ludușan, fost șef al Serviciului pentru Imigrări Cluj, trimis în judecată alături de alți doi inculpați într-un dosar de trafic de migranți instrumentat de DIICOT. Judecătorul a concluzionat că activitatea sa s-a limitat la consultanță în domeniul obținerii avizelor de muncă și că nu există probe că ar fi cunoscut sau sprijinit mecanismul prin care zeci de cetățeni egipteni au tranzitat România pentru a ajunge ilegal în vestul Europei. Ludușan a fost reprezentat de avocații Cristian Kilin și Alexandru Corpodean (foto jos) din Baroul Cluj. Capul rețelei a fost condamnat la 5 ani ani închisoare pentru trafic de migranță. Sentința poate fi atacată cu apel.

Cauza a vizat o rețea care, în perioada 2020–2023, ar fi obținut avize de muncă pentru cetățeni egipteni prin intermediul societății SC Lotus Flower SRL, administrată de Abdel Tawwab Ahmed Said Moustafa. Migranții intrau legal în România, dar ulterior erau transportați ilegal spre vestul Europei, în special Italia, fiind ascunși în camioane de transport internațional.

În rechizitoriu, DIICOT a susținut că Ludușan  ar fi sprijinit activitatea prin depunerea documentației pentru obținerea avizelor de muncă la Inspectoratul General pentru Imigrări Cluj, în baza unui contract de consultanță.

Ce a reținut instanța despre rolul lui Ludușan

Tribunalul a analizat în detaliu activitatea desfășurată de Ludușan în calitate de PFA specializat în consultanță pentru imigrări. Instanța a subliniat că:

• acesta avea un PFA autorizat, cu obiect de activitate legal;

• depusese, de-a lungul anilor, peste 1.400 de dosare pentru avize de muncă, pentru aproximativ 180 de societăți;

• în relația cu SC Lotus Flower SRL avea contract doar pentru prima etapă a procedurii – obținerea avizului de muncă.

Judecătorul a arătat că un consultant în imigrări nu are atribuții de control asupra realității activității economice a unei firme și nici competența de a verifica dacă societatea desfășoară efectiv activitate sau dacă documentele depuse reflectă o situație reală din punct de vedere economic  .

„Nu poate fi pretinsă o diligență superioară celei a autorităților”

Un pasaj esențial al motivării privește raportarea la atribuțiile Inspectoratului General pentru Imigrări. Tribunalul a reținut că verificarea fondului – existența reală a locurilor de muncă și a activității economice – revine exclusiv autorităților competente.

Instanța a arătat explicit că a pretinde unui consultant privat o diligență superioară celei manifestate de autoritățile statului, în condițiile în care IGI nu a sesizat neregularități o perioadă îndelungată, este nerezonabil  

Judecătorul a evidențiat că rolul lui Ludușan era unul strict tehnic și administrativ: colectarea documentelor furnizate de administrator, structurarea dosarului și depunerea acestuia la ghișeu sau online, fără a avea obligația legală de a investiga realitatea activității comerciale a societății.

Lipsa probelor privind intenția

În ceea ce privește acuzația de complicitate la trafic de migranți (16 acte materiale raportate la cererile din 21.10.2022), instanța a analizat dacă Ludușan a acționat cu intenție directă, cunoscând scopul real al avizelor de muncă.

Tribunalul a constatat că nu există probe care să demonstreze că acesta ar fi cunoscut planul de tranzitare ilegală a României sau că ar fi participat la organizarea transportului migranților către vestul Europei  .

De asemenea, instanța a delimitat clar activitatea sa profesională de mecanismul infracțional coordonat de ceilalți inculpați.

”Instanța observă că, pe parcursul întregii anchete, nu a fost identificat niciun element care să demonstreze că Ludușan Marius-Vasile a primit vreo sumă de bani din cele plătite de 30 migranți (4.000–4.500 euro/persoană), că ar fi participat la vreo discuție privind organizarea trecerii frauduloase a frontierei, că ar fi cunoscut existența călăuzei „A K, că ar fi comunicat cu persoanele din Egipt (S. H) sau din Italia (Abdelrahman S M A), ori că ar fi avut cunoștință despre adăpostirea migranților în apartamentul de pe str. Observatorului. Toate aceste elemente, care definesc activitatea grupului infracțional, se situează în afara sferei de cunoaștere și de acțiune a inculpatului Ludușan.

Cele mai puternice argumente în sprijinul acuzațiilor aduse inculpatului Ludușan rezidă în vasta sa experiență profesională, pe fondul căreia acesta ar fi trebuit să conștientizeze, raportat la numărul disproporționat de mare al cererilor de avize pentru angajarea unor migranți egipteni și la profilul inculpatului Abdeltawwab, care nu prezenta caracteristicile unui antreprenor de anvergură în construcții, că SC Lotus Flower SRL nu funcționa ca o societate reală, ci ca un simplu paravan. Dificultatea acestui raționament constă însă în faptul că el operează pe baza unei inferențe, respectiv „ar fi trebuit să știe”, iar nu pe baza unei probe directe din care să rezulte că inculpatul a cunoscut efectiv caracterul fictiv al activității. Or, standardul probațiunii dincolo de orice îndoială rezonabilă impune mai mult decât o inferență, oricât de puternică ar fi aceasta, presupunând existența unor elemente probatorii care să excludă, în mod convingător, ipoteza alternativă a lipsei cunoașterii efective.

Întrucât inculpatul Ludușan Marius nu a participat la constituirea unui grup infracțional organizat, va dispune, sub acest aspect, achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) C.p.p. – fapta nu există.

Cu privire la acuzația de complicitate la trafic de migranți, reține că, prin serviciile de consultanță și intermediere în relația cu IGI oferite inculpatului ABDELTAWWAB, acesta l-a sprijinit în demersurile de obținere a avizelor de muncă, documente fără de care cetățenii egipteni nu ar fi putut intra legal în România și, ulterior, să părăsească în mod fraudulos teritoriul statului.

Cu toate acestea, probele administrate nu susțin existența intenției. Nu rezultă că ar fi cunoscut că scopul real al obținerii avizelor era facilitarea tranzitului ilegal către alte state. În absența acestei reprezentări subiective, lipsește forma de vinovăție cerută de lege pentru angajarea răspunderii penale. În consecință, va dispune achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza a II-a C.p.p., întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.”, se arată în motivare.

Concluzia instanței

În final, Tribunalul Cluj a dispus achitarea lui Ludușan, apreciind că activitatea sa s-a încadrat în limitele unei consultanțe legale și că nu s-a dovedit implicarea sa în constituirea sau susținerea unui grup infracțional organizat.

Sentința penală nr. 45/2026 marchează o distincție importantă între activitatea de intermediere birocratică și participarea efectivă la un mecanism infracțional, clarificând limitele răspunderii penale în domeniul consultanței pentru imigrări

Egipteanul Ahmed Said Moustafa, considerat capul rețelei, a fost condamnat  la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți

De asemenea, inculpatul Istvan Creț  a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

Comments

comentarii