De ce nu este de acord CSM cu propunerea lui Predoiu de a mări durata cursurilor INM la 3 ani

CSM arată în hotărârea prin care a avizat cu observații proiectul de modificare a Legilor justiției că majorarea duratei cursurilor INM la 3 ani ar produce ”disfuncţionalităţi semnificative în funcţionarea instanţelor şi parchetelor”

”Sistemul de recrutare a judecătorilor și procurorilor prin intermediul Institutului Național al Magistraturii, propus în proiect, corespunde conceptual celui actual și este unul adecvat. Totuși, în ceea ce privește durata cursurilor la Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii a susținut în mod constant că o durată de 2 ani este suficientă pentru formarea viitorilor judecători şi procurori. Majorarea acestei durate la 3 ani, astfel cum propune proiectul, este de natură a produce disfuncţionalităţi semnificative în funcţionarea instanţelor şi parchetelor din perspectiva resursei umane, cu atât mai mult cu cât nu a fost posibilă organizarea unor concursuri de recrutare în anul 2020. În plus, propunerea formulată nu a fost precedată de întocmirea unei evaluări preliminare care să analizeze evoluţia resursei umane în magistratură. 0 astfel de propunere va conduce inevitabil la creşterea volumului de activitate ce revine judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care este de natură a afecta calitatea actului de justiţie, dar şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Corelativ, îmbunătăţirea procesului de formare iniţială a judecătorilor şi procurorilor ar putea fi asigurată prin creşterea duratei stagiului, de la an la 1 an şi 6 luni, în această perioadă formarea având un caracter predominant practic. 1n acelaşi timp, faţă de reglementarea actuală, s-a propus o modificare de concepţie, în sensul ca judecătorii stagiari să fie implicaţi în soluţionarea tuturor litigiilor de competenţa judecătoriilor, realizată în principal prin participarea acestora, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, oferindu-le astfel ocazia de a se forma sub coordonarea unor judecători cu experienţă.

Totodată, ca observaţie cu caracter general pentru ansamblul reglementării, în acord cu poziţia exprimată anterior în mod constant de către Consiliul Superior al Magistraturii, este necesară eliminarea dispoziţiilor din proiect care prevăd posibilitatea contestării notei acordate la proba interviului din cadrul concursurilor care se desfăşoară la nivelul sistemului judiciar, această soluţie nefiind în acord cu specificul probei.

ceea ce priveşte comisiile de concurs, Plenul a formulat observaţia de principiu în sensul că este suficientă reglementarea unui singur vicepreşedinte, iar, din considerente de utilitate practică, având în vedere necesitatea asigurării unei plaje mai largi de selecţie, nu ar trebui incluse prevederi referitoare la numirea membrilor comisiilor dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile privind metodele şi tehnicile de evaluare.

Faţă de observaţiile formulate cu referire la proiectul de lege privind organizarea judiciară, în vederea eficientizării actului decizional la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, se impune extinderea atribuţiilor ce revin directorului, corelativ cu modificarea celor ce revin Consiliului ştiinţific, care ar trebui să aibă un rol consultativ.

În ceea ce priveşte examenul de capacitate, Plenul a formulat observaţia că, pentru a evita fluctuaţia de personal şi a încuraja stabilitatea în cadrul instanţelor şi parchetelor, nu se justifică o nouă repartizare a judecătorilor şi procurorilor după susţinerea acestui examen, cu atât mai mult cu cât se ţine seama de opţiunile exprimate de aceştia la momentul absolvirii lnstitutului Naţional al Magistraturii.”, se arată în avizul CSM.

Comments

comentarii