Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Czika Laszlo, un spărgător profesionist care le-a dat de furcă procurorilor. Vezi cum acționa împreună cu ajutoarele lui

Czika Laszlo, un spărgător profesionist care le-a dat de furcă procurorilor. Vezi cum acționa împreună cu ajutoarele lui

Dosarul în care a fost trimis în judecată Czika Laszlo, cel care a evadat din Arestul IPJ Cluj și a fost prins după trei zile, este unul dintre cele mai complexe și mai dificile pe care l-au instrumentat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Procurorii vorbesc de 40 de spargeri de locuințe în două luni, însă doar o parte au fost probate și trimise la judecată, restul fiind în cercetare. Cu toate că inculpatul principal și cei trei complici aveau un plan bine pus la punct, au fost prinși de anchetatori.

Procurorii Parchetului Judecătoriei Cluj-Napoca scriu în rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată Czika Laszlo Ștefan și încă trei persoane că aceștia au dat spargeri atât în Cluj, cât și în alte județe, că ”studiau în profunzime” zona unde urmau să acționeze, cu o zi înainte, și că avea un ”plan bine pus la punct” pentru valorificarea bunurilor furate.

Extras din rechizitoriu:

”În cursul anului 2015 precum şi în perioada ianuarie – februarie 2016, pe raza municipiului Cluj-Napoca, mai multe persoane cu preocupări infracţionale animate de dorinţa obţinerii unor beneficii materiale într-un mod facil, au acţionat pe linia săvârşirii de infracţiuni, ţintele acestora fiind reprezentate de locuinţele în care exista o reală posibilitate de identificare a unor bunuri de valoare, uşor vandabile şi apte să aducă venituri relativ ridicate după valorificarea lor.

În perioada ianuarie – februarie 2016 pe raza municipiului Cluj-Napoca au fost înregistrate un număr de 40 de fapte având ca mod de operare folosirea de chei adevărate sau mincinoase, precum şi forţarea butucului uşii de acces în locuinţă.

În continuare având în vedere multitudinea de fapte de furt din locuinţă, având ca mod de operare folosirea de chei adevărate sau mincinoase, comise pe raza municipiului Cluj Napoca într-un timp relativ scurt, au determinat organele de cercetare penală la intensificarea activităţilor  în vederea depistării autorilor.

Cu ocazia faptei comise în dauna persoanei vătămate F.R. din Cluj-Napoca str. […] din data de 15.02.2016, în urma vizionării imaginilor camerelor de supraveghere din zonă, a fost identificat în perioada comiterii faptei numitul Keresztes Joszef, cunoscut cu antecedente penale pentru comiterea unor astfel de fapte.

Acest fapt a dus la potenţarea activităţilor de cercetare penală cu privire la acesta, […] s-a stabilti faptul că inculpatul Keresztes Jozsef acţiona în participaţie cu inculpatul Czika Laszlo Ştefan ( persoană cu antecedente penale în comiterea de infracţiuni contra patrimoniului).

Totodată, s-a stabilit faptul că cei doi inculpaţi şi-au extins aria de comitere a faptelor şi pe raza altor judeţe ale ţării, unde stăteau perioade scurte de timp, cazaţi la diferite pensiuni sau apartamente în regim hotelier, timp în care comiteau infracţiuni de furt din locuinţă, rezultând aspecte care au determinat organele de cercetare penală să conchidă că cei doi au în permanenţă preocupări infracţionale în sensul de comitere de infracţiuni de furturi din locuinţe.

În continuare în peisajul infracţional al celor doi, au fost identificaţi inculpatul Botos Csongor care îi sprijinea prin vânzarea bunurilor sustrase, precum şi inculpata Batori Andrea , concubina inculpatului Keresztes Jozsef, care a participat în calitate de complice cu cei doi la comiterea faptei în dauna persoanei vătămate F.R..

Că şi o concluzie generală, de ansamblu, asupra modului de comitere a faptelor, nu putem să nu facem referire la modul în care inculpaţii Czika Laszlo-Ştefan şi Keresztes Jozsef studiau în profunzime posibilitatea comiterii fiecărei fapte în parte şi se pregăteau minuţios în vederea comiterii acesteia, sens în care studiau configuraţia zonei şi a imobilului cel puţin cu o zi înainte .

Mai mult decât atât, aceştia aveau un plan bine pus la punct în ceea ce priveşte valorificarea bunurilor sustrase, fie prin intermediul inculpatului Botos Csongor fie sprijiniţi de inculpata Batori Andrea, care la rândul lor plasau mai departe aceste bunuri la un interval destul de scurt de timp de la comiterea faptelor. În acest mod, activitatea de urmărire, identificare şi recuperare a bunurilor sustrase a fost una cu adevărat dificilă şi greu de realizat.

Prin comiterea faptelor reţinute în sarcina lor în prezentul dosar penal, inculpaţii au creat un prejudiciu persoanelor vătămate, estimat la suma de 102.200 lei.”

Pe lângă bani, televizoare, laptopuri și alte electronice, s-a îndulcit cu ciocolata dintr-un apartament

Gașca lui Czika acționa în tot Clujul, dând spargeri în toate cartierele. Dintre cele opt pentru care au fost trimiși în judecată, dăm câteva exemple:

  • la data de 11.02.2016, prin efracţie, respectiv prin folosirea de chei potrivite a pătruns în locuinţa situată în Cluj-Napoca str. […], beneficiind de complicitatea morală şi materială a inculpatului Keresztes Jozsef, iar din interior a sustras un televizor marca Sony, un laptop marca Assus, 20.000 lei şi 2000 euro, cauzând un prejudiciu de 35.000 lei
  • la data de 13.02.2015, prin folosirea de chei potrivite şi forţarea unui butuc al yalei superioare, a pătruns în apartamentul cu numărul […], de pe str. […] din mun. Cluj-Napoca, iar din interior au sustras un laptop marca Acer Aspire, cauzând persoanei vătămate P.A.M. un prejudiciu de aproximativ 1000 de lei
  • la data de 13.02.2015, prin folosirea de chei potrivite, a pătruns în apartamentul situat în Cluj-Napoca, str. […], iar din interior a sustras un laptop marca HP, o tabletă HP, un ceas de mână marca CASIO, 300 euro, 200 franci elveţieni, zece tablete de ciocolată şi un card VISA cu PIN-ul aferent, cauzându-i persoanei vătămate V.W.  un prejudiciu total de aproximativ 10000 lei, după care s-a deplasat la un ATM  de pe str. 21 Decembrie 1989 nr 131 din Cluj Napoca, de unde a extras în mod fraudulos, prin trei operaţiuni succesive suma de 4000 de lei
  • la data de 16.02.2015, prin folosirea de chei potrivite, a pătruns în apartamentul situat în Cluj-Napoca, str. […], aparţinând persoanei vătămate M.D., iar din interior a sustras un suma de 7200 lei, un card bancar ING, după care s-a deplasat la un ATM de pe str. Calea Floreşti, nr 75, de unde a extras în mod fraudulos suma de 5000 de lei

Și-a făcut cont la ING și abonament la Orange cu alt nume

În 8 ianuarie, Czika Laszlo s-a prezentat la sediul băncii ING Office Bank  sucursala de pe strada Eroilor, unde, folosindu-se de o carte de identitate falsificată, a formulat mai multe cereri: cerere deschidere cont curent în valută/cerere pentru deschiderea relaţiei contractuale, achiziţionare ING card complet şi alte produse/servicii bancare pentru persoane fizice, precum şi o cerere pentru emiterea unui card principal pentru persoane fizice, cerere ce a fost aprobată, sens în care s-a eliberat cardul la data de 14 ianuarie.

În 10 februarie, s-a dus la ING agenţia Mănăştur BIG, unde prezentând cartea de identitate falsă, a formulat o cerere pentru modificare date persoane fizice.

Inculpatul și-a făcut și abonament telefonic. Astfel, în 29 ianuarie,  s-a prezentat la sediul Orange-punct de lucru  Calea Floreşti, nr 81, Cluj Napoca, unde, folosindu-se de aceeaşi carte de identitate falsificată, a încheiat contract de abonament. Orange este parte vătămată în proces căci inculpatul nu a plătit două facturi în sumă de 159,87 lei.

Doar o mică parte din fapte au fost descoperite

Czika și Kersztes au fost arestați preventiv, Andrea Batori a primit arest la domiciliu, iar Csongor se află sub control judiciar. Atunci când au propus prelungirea arestului preventiv, procurorii au arătat că doar o mică parte din faptele acestora au fost descoperite și că dacă ar fi lăsați în libertate, ar da alte spargeri pentru a obține bani în scopul de a se împăca cu părțile vătămate din acest dosar:

”Având în vedere că din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiuni pedepsite cu închisoare de 5 ani sau mai mare (furt calificat şi tăinuire) şi pe baza evaluării gravităţii faptelor luate individual şi a întregului complex infracţional, prin raportare la modul concret şi al circumstanţelor de comitere a acestora, apreciem că privarea inculpaţilor de libertate este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, fiind proporţională şi necesară în vederea atingerii scopurilor impuse, respectiv asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal prin descoperirea şi probarea completă a activităţii infracţionale şi recuperarea bunurilor sustrase, respectiv prevenirea săvârşirii altor fapte de acest gen.

În concret, periculozitatea lăsării inculpaţilor în libertate rezultă din următoarele aspecte: numărul mare de infracţiuni săvârşite, într-un interval temporal relativ restrâns, fapte dintre care nu au fost descoperite decât o mică parte, dovada făcând-o numărul mare de bunuri fără documente şi fără justificare găsite la locuinţele acestora; prejudiciul substanţial produs persoanelor vătămate, de ordinul zecilor de mii de lei; uşurinţa cu care aceştia spărgeau locuinţe, punând în aplicare un plan relativ simplu, dar eficient, care le permitea să fie greu identificaţi şi traşi la răspundere, respectiv să valorifice rapid bunurile obţinute; există un risc real ca aceştia, odată lăsaţi în libertate, să comită alte fapte penale în vederea obţinerii de fonduri pentru a se împăca cu persoanele vătămate din prezentul dosar; există riscul ca lăsaţi în libertate aceştia să încerce să zădărnicească descoperirea altor fapte, din probe reieşind că activitatea lor infracţională este mult mai amplă decât ce s-a reuşit proba până la momentul întocmirii prezentului act; din probe rezultă indicii privind săvârşirea de către inculpaţi şi a altor fapte cu privire la care până la acest moment nu au putut fi adunate suficiente mijloace de probă, astfel încât lăsarea în libertate a inculpaţilor a putea zădărnici eforturile de descoperire completă a activităţii infracţionale a grupului, a descoperirii altor persoane implicate şi a recuperării bunurilor sustrase în vederea acoperirii prejudiciului creat; dexteritatea şi rapiditatea cu care se valorificau bunurile sustrase, o parte dintre acestea fiind trimise în mun Sfântu Gheorghe, inculpatului Botos Csongor.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina