O tânără care a absolvit dreptul la Cluj lucrează ca avocat în celebra zonă Silicon Valley din San Francisco Bay Area, California. Roxana Cremene este associate în cadrul firmei de avocatură Miller, Morton, Caillat & Nevis LLP, fondată în 1929, cu sediul în județul Santa Clara, unde este valea din denumirea Silicon Valley.
Roxana Cremene a absolvit Facultatea de Drept UBB Cluj în 2007, iar din aprilie 2015 este membru în Baroul California (The State Bar of California). Pentru a ajunge aici, a absolvit și școala doctorală de drept din cadrul Universității Santa Clara din San Francisco Bay Area. De altfel, tânăra apare într-un articol de pe site-ul facultății. Drumul până să ajungă să practice avocatura în statul american cu cei mai mulți avocați, California, nu a fost ușor, Roxana Cremene lucrând diverse job-uri. Povestea ei o puteți citi în interviul acordat pentru Clujust.ro.
Clujust.ro: Dupa 10 ani de la absolvirea facultatii de drept din Cluj, cum apreciezi stilul de invatatura de aici în comparație cu cel american?
Roxana Cremene: Cred ca cel mai important avantaj pe care il ofera sistemul din SUA in comparatie cu sistemul din Romania este practica si cursurile de aptitudini (skills classes). In patru ani de facultate in Romania am facut cred 2-3 saptamani de practica; doua saptamani la primaries si o saptamana la prefectura. Nu am avut niciun curs axat pe practica si nici macar nu am vazut cum arata un dosar si ce contine. Nu cred ca as fi fost in stare sa redactez un document legal la terminarea facultatii. Sigurul curs ce mi-l amintesc sa fi inclus ceva practic a fost cel de drept administrativ, unde am fost stimulati sa aplicam ceea ce am invatat depunand o cerere la primaria locala pe baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, pentru a obtine extra credit la nota.
Pe de alte parte, in cei trei ani de drept la Santa Clara University am facut practica 10 saptamani la Procuratura (Santa Clara County District Attorney) in vara dintre anii 1 si 2. In timpul anului 2 am lucrat la un centru legal din cadrul facultatii, unde oamenii cu venituri modeste, care nu isi permit un avocat, primesc representare legala din partea studentilor, bineinteles sub supravegherea unor avocati cu experienta.
In vara dintre anul 2 si 3 am facut un internship de 10 saptamani la firma pentru care lucrez acum. In anul 3 am lucrat pentru 2 judecatori federali, cate un semestru pentru fiecare, in paralel cu mersul la cursuri. De asemenea am avut foarte multe cursuri de pregatire profesionala oferite de scoala pentru a dezvolta anumite aptitudini specifice profesiei legale: legal writing – deoarece toate documentele legale aici trebuie sa aiba un anumit format si continut; pretrial litigation techniques – in care am simulat etapele pregatitoare dinaintea unui process cu jurati; trial techniques – in care am simulat un process cu jurati; si moot court – concursuri de procese simulate la nivel de curte de apel. Deci la terminarea dreptului aici in SUA aveam o idee, chiar daca nu foarte avansata, despre sistemul legal si viata unui caz.
O alta diferenta este ca in SUA orarul la facultate nu include o multime de ore de curs si nu exista seminarii. In predare se foloseste “metoda socratica” foarte mult. Studentii trebuie sa citeasca si sa invete pe cont propriu inainte de a merge la curs. La curs profesorii nu fac un rezumat al prevederilor legale, ci discuta anumite concepte mai in detaliu si cazurile specifice in care s-au aplicat sau dezvoltat acele concepte. Sistemul din SUA este bazat pe precedent judiciar, deci legea se dezvolta prin deciziile judecatoresti. Ora de curs nu este un monolog al profesorului. Profesorii adreseaza intrebari studetilor si cursul se desfasoara mai mult ca un dialog.
Cred ca este important de subliniat insa ca in SUA dreptul este un program de tip doctorat, adica scoala de drept este un program de 3 ani, dupa terminarea a 4 ani de colegiu. Iar diploma ce se obtine este de Juris Doctor (J.D.). Cred ca acesta este un sistem mai potrivit pentru cariera de avocat pentru ca le da ocazia studentilor sa se maturizeze putin inainte de a merge la drept si de a se asigura ca isi doresc aceasta cariera. Scoala de drept este considerata foarte dificila aici in SUA si necesita foarte muta munca si dedicatie. Este de asemenea foarte scumpa: un an de scolarizare costa in jur de $45,000-50,000, plus alte cheltuieli pentru carti, chirie, mancare, transport, etc.
Clujust.ro: Ce ai facut dupa ce ai absolvit în Cluj? Cum ai ajuns la Universitatea din Santa Clara?
Roxana Cremene: Sotul meu a castigat la loteria vizelor cand eu eram inca la facultate in Romania si ne-am mutat dupa ce am terminat anul 3. Nu am vrut sa imi abandonez scoala din Romania, asa ca am facut “naveta” un an si jumatate, stand cate 3-4 luni in Romania pentru scoala, 3-4 luni in SUA, si tot asa pana cand am terminat facultatea. Stiam ca pentru law school o sa am nevoie de o diploma de 4 ani de colegiu si am sperat sa imi pot echivala diploma de drept din Romania cu o diploma de colegiu din SUA, ceea ce s-a si intamplat.
Pana cand am terminat facultatea in Romania am lucrat intermitent la un restaurant in SUA. Iar mai tarziu, dupa ce am terminat facultatea, am lucrat tot felul de joburi: pentru o avocata ca si secretara, pentru o firma de constructii ca si office assistant si pentru un complex de apartamente ca si leasing consultant. Intre timp m-am interest de ce am nevoie pentru a aplica la law school si am inceput sa lucrez spre acest obiectiv. Am aflat ca pentru admitere trebuie sa dau un test (LSAT), care e destul de greu, asa ca am inceput sa invat pentru el si mi-am luat si niste cursuri speciale pentru asta. Pe langa LSAT, fiecare scoala cere unul sau mai multe eseuri pentru admitere in care studentul trebuie sa-si demonstreze interesul pentru o cariera in drept si pentru scoala respectiva si sa explice ce il face pe el unic si atragator pentru acea scoala. E un fel de interviu, dar in scris. In functie de scorul de la LSAT si pentru ca locuiam foarte aproape de Santa Clara University, am ales sa aplic acolo si am fost acceptata la programul de zi.
De ce nu ai ramas sa profesezi in Romania?
Nu am ramas sa profesez in Romania pentru ca stiam ca va fi dificil sa gasesc un cabinet de avocatura unde sa imi fac stagiatura fara sa platesc, pentru ca ma deranjau unele lucruri din viata de zi cu zi cu care trebuia sa traiesc, pentru ca simteam ca am mult mai multe oportunitati din punct de vedere al carierei aici si pentru ca si conjunctura a fost propice, sotul meu castigand la loteria vizelor.
Cum ai inceput activitatea de avocat in SUA?
Cum am spus putin mai devreme, am lucrat pentru aceeasi firma ca si legal intern in timpul scolii si mi-au oferit sa ma intorc sa lucrez aici la terminarea facultatii. Jobul de intern l-am obtinut printr-un process ce se numeste OCI (On Campus Interviews), prin care firmele de avocatura vin la facultati si intervieveaza studenti dupa terminarea anului 1, pentru vara dintre anul 2 si 3. Majoritatea studentilor care reusesc sa obtina un astfel de internship primesc la sfarsitul verii o oferta pentru a incepe o cariera acolo dupa absolvire.
Dupa ce am absolvit, am invatat intens 10 saptamani pentru examenul de barou din California, iar dupa ce mi-am dat examenul am luat o pauza de 2 luni in care am calatorit inainte de a ma intoarce la serviciu.
La inceput am facut mai mult cercetare pentru diferite cazuri si proiecte ale partenerilor din firma, apoi am inceput sa scriu documente adresate curtii, am inceput interactiunea cu clientii si incet incet lucrurile au demarat.
Este ca in filmele sau serialele americane cu avocati?
Aceasta este cea mai populara intrebare pe care o primesc din partea prietenilor si colegilor din Romania. Raspunul e mai mult nu decat da. Nu e deloc precum in My Cousin Vinny. In general, procesele sunt foarte lungi si plictisitoare. De aceea cei mai multi cetateni incearca sa faca tot posibilul sa evite sa fie jurati, desi au o obligatie legala (jury duty) sa se prezinte la curte cand sunt chemati ca si posibili jurati.
In primul rand nu prea exista rasturnari de situatie, martori surpriza si dovezi ascunse care ies la iveala abia la proces. Orice dovada pe care partile doresc sa o foloseasca la proces trebuie dezvaluita celeilalte parti intr-o etapa premergatoare ce se numeste “discovery.” Astfel ca toata lumea are acces la aceeasi informatie la momentul procesului. Un caz ajunge in fata juratilor dupa ani de litigii “in culise.” Din momentul depunerii plangerii pana la verdict trec 2-5 ani de zile. Procesul e ca o piesa de teatru pentru care actorii repeta ani de zile. Fiecare actor stie replicile tuturor celorlalti participanti, doar ca la proces il prezinta unei audiente: juratilor.
De asemenea exista foarte multe proceduri colaterale prin care partile pot incerca sa castige cazul inainte de a ajunge la jurati, prin argumente strict legale. Toate aceste argumente se fac in scris si sunt decise de judecator, fara jurati.
Procesele cu jurati (ca in filme) sunt din ce in ce mai rare, cazurile rezolvandu-se prin mediere sau arbitraj de cele mai multe ori.
Ti-a fost greu sa te adaptezi la dreptul american?
Sistemul de drept american e foarte diferit, fiind dual – un sistem federal si unul statal (care e diferit in fiecare stat), cu jurati, bazat pe precedent judiciar. Insa cred ca din intreg procesul de a deveni avocat in SUA, adaptarea la sistemul de drept a fost cel mai putin dificila.
Multe din lucrurile ce le invatasem in Romania le uitasem. Mai mult, ceea ce am invatat in Romania era la un nivel strict academic. Nu am profesat acolo niciodata asa ca nu a trebuit sa ma dezvat de procedurile de acolo ca sa le invat pe cele de aici. Am inceput de la zero si astfel cred ca mi-a fost oarecum mai usor.
Cum ai ajuns asociat (care stiu ca nu are aceeasi insemnatate ca la noi) in firma la care lucrezi acum?
Nu stiu ce inseamna “avocat asociat” in Romania sau care e diferenta. Aici in SUA avocatii dintr-o firma sunt fie parteneri, caz in care au dreptul la o parte din profitul firmei si la a participa in deciziile luate de firma, fie asociat, caz in care sunt ca un angajat obisnuit si au un salariu anual. Am vorbit mai sus despre cum am ajuns sa lucrez aici.
Cat timp lucrezi intr-o zi sau pe saptamana?
Firma la care lucrez eu e o firma mica spre mijlocie, deci am un program normal si un orar uman. In general, lucrez in jur de 40 de ore pe saptamana. Am si saptamani in care lucrez mult mai mult, daca am un termen foarte scurt sau mai multe proiecte concomitente. Dar nu am o cerinta inumana de ore facturate (billing-hour requirement) care sa nu imi parmita sa mai fac nimic altceva decat sa lucrez. Din acest punct de vedere sunt foarte multumita de firma la care lucrez.
Cum e viata de avocat in California?
Depinde de firma la care lucrezi si domeniul in care profesezi. Cred ca e cam la fel peste tot in lume. Profesia de avocat aici poate fi foarte solicitanta, mai ales la firmele mari de avocatura care au cerinte de ore facturate (billing hours) foarte mari. California este statul cu cei mai multi avocati din toata SUA (aproximativ 250,000) ceea ce face aceasta profesie sa fie foarte competitiva. Din acest motiv si examenul de barou de aici este foarte dificil. Ceea ce inseamna ca avocatii de aici sunt destul de pregatiti, dar si foarte stresati.
Avocatii din SUA in general sunt foarte specializati si profeseaza pe arii foarte inguste. Adica sunt avocati care sa ocupa, de exemplu, doar cu dreptul familiei, si si in acest domeniu doar de divorturi, nu si de adoptii. Un alt exemplu sunt avocatii care ajuta victimele accidentelor de masina sa isi recupereze costurile medicale si se occupa doar cu astfel de accidente. Unul ditre domeniile cele mai populare in California, si mai ales in zona in care locuiesc eu (Bay Area – Silicon Valley), este dreptul proprietatii intelectuale (Intelectual Property Law sau IP). Este un domeniu foarte interesant in care legea este folosita pentru a ajuta la dezvoltarea tehnologiei de ultima generatie.
De asemenea, California este considerat un stat foarte liberal, care de obicei conduce progresul in materie de drepturile omului si drepturile civile, si o mare parte din acest progres porneste de la profesia legala si o dedicatie substantială de ore pro bono pentru diferite cauze umanitare. Multi dintre avocatii de aici isi dedica parte din timp pentru cazuri filantropice si ideologice.
De ce tip de cazuri te ocupi?
Eu ma ocup cu construction defect litigation (adică situații in care clădirile sunt construite in mod necorespunzator si proprietarul da in judecată firma de construcții pentru pagubele ce rezulta din reparații si alte daune) si business litigation (litigii comerciale).
Mai stii vreun avocat roman în zona în care activezi?
Personal, cunosc doua alte avocate romance. Una dintre ele lucreaza chiar la Santa Clara University. Dar stiu de existenta mai multor avocati romani aici in zona. Seful curtii pentru circuitul 9 federal (Chief Judge for the Ninth Circuit Court of Appeals), cel mai mare circuit federal din SUA, a fost pentru multi ani un roman: Alex Kozinski.
Ai urmarit ultimele evenimente din Romania (proteste impotriva OUG 13). Ce parere ai?
Da, le-am urmarit si continui sa urmaresc schimbarile din Romania. Nu sunt un specialist in drept penal romanesc, asa ca prefer sa nu ma exprim in legatura cu validitatea sau efectele ordonantei de urgenta. Personal, ma informez citind opiniile celor care practica si au experienta in acest domeniu, de preferat cat mai variate, nu doar pro sau doar contra. Incerc sa fiu cat mai obiectiva si sa ma focusez pe substanta si fapte, nu pe discursuri inflamatorii. Nu cred ca aceasta OUG a fost un model de claritate si nici nu cred ca a fost motivata de cele mai nobile intentii, insa nu stiu daca ar fi avut efectul devastator propovaduit.
Dar facand abstractie de parerea mea personala in legatura cu aceasta OUG, ma bucur ca romanii isi trag alesii la raspundere si ii tin sub supraveghere, ca se informeaza si ca stiu sa isi revendice drepturile fara violenta, dar in mod ferm, organizat si cu un mesaj clar. Ma bucur ca tinerii incearca sa fie mai activi in politica si ca incearca sa schimbe ceva, nu doar sa se planga. Ma bucur ca oamenii sunt proactivi.
Sper ca romanii sa devina din ce in ce mai educati civic, sa stie cum fuctioneaza Guvernul lor, ce functie au ministerele si agentiile, ce prevede constitutia, ce drepturi au si cum si le pot exercita, si ce drepturi nu au. In acelasi timp, sper ca romanii sa devina mai toleranti unii cu altii si cu drepturile omului.
Ai vrea sa te intorci candva definitiv in tara?
Nu cred ca o sa ma intorc definitiv pentru ca am investit mult prea mult timp, bani si efort in a-mi cladi o cariera aici. Dar am in plan sa ma intorc in Romania sa incerc sa pun pe picioare un centru legal pentru oameni cu venituri modeste, in care sa lucreze studentii la drept sub supravegherea unor avocati, asemeni celor de aici.
