Corupție generalizată în CJ Cluj: ”nicio sumă de bani cheltuită înafara grupului de interese”

Ancheta DNA Cluj cu privire la faptele de corupție din Consiliul Județean are proporții mult mai mari decât ne imaginam la momentul arestării lui Horea Uioreanu. Aproape 50 de oameni cu funcții în administrație sau în mediul privat au fost filați de anchetatori, adică le-au fost ascultate telefoanele, au fost înregistrați ambiental și au fost fotografiați în diverse momente. Ancheta a început de la sesizarea din oficiu din 10 ianaurie a procurorului șef DNA Cluj, Elena Botezan, cea care l-a înfundat și pe fostul primar Sorin Apostu. Pentru a vă face o idee despre volumul de muncă din cadrul anchetei, vă spunem doar că omul de afaceri Vasile Pogăcean, arestat preventiv împreună cu Uioreanu, a fost luat la ochi abia spre sfârșitul lunii martie.

CLUJUST.ro vă prezintă fragmente șocante dintr-un document al DNA din cadrul cercetării penale a presupuselor fapte de corupție din CJ Cluj. Actul arată că în CJ Cluj sunt două tabere care se luptă pe banul public.

”Este de remarca faptul că, atunci când vine vorba de alocările de fonduri, cele două tabere din conducerea instituției se ceartă, se pândesc unii pe alții, urmârind luarea deciziilor în momentele de slăbiciune ale adversarilor. Un astfel de moment a fost valorificat de Oleleu Ioan în zilele de 3-4 februarie 2014, când numitul Uioreanu Horea Dorin s-a aflat plecat în concediu la Băișoara la schi. Profitând de această poziție, în dimineața de 3 ferbuarie 2014, Oleleu Ioan l-a convocat la biroul să pe Bota Liviu, directorul RAADPP Cluj (regie prin intermediul căreia se va executa proiectul privind reabilitarea celor 50 de km de drumuri județene), căruia i-a cerut explicații privind organizarea licitației și societățile vizate ca și prestatoare de-a lungul programului. Din datele cauzei rezultă bănuiala că numitul Bota Liviu a adus la cunoștința vicepreședintelui CJ Cluj planul pus la cale de ceilalți funcționari din instituție, inclusiv de implicarea societății Eurodrum deținută de Lola Liviu Laurențiu și a societăților deținute de Abrudean Mircea.”

Din același document rezultă că în perioada anchetată nu a exista niciun contract care să nu fie dirijat și nu s-a cheltuit niciun leu înafara grupului de interse. Procurorul Elena Botezan arată că licitații publice, transparență și legalitate sunt simple noțiuni în CJ Cluj.

”Pe de altă parte, din măsurile tehnice a rezultat confirmarea datelor inițiale privind dirijarea sumelor alocate pe contracte finanțate de CJ Cluj în toate situațiile. În acest sens atătăm că există bănuiala rezonabilă că sumele ce sunt alocate bugetar de Consiliul Județean Cluj pe diverse proiecte ale instituțiilor sau unităților administrativ teritoriale aflate în subordinea sa sunt atent urmărite de grupul de persoane vizat în investigația penală, în sensul că, nicio sumă de bani nu este cheltuită în afara grupului de interese. Practic, s-a constatat din convorbirile telefonice că proiectele derulate de primăriile din județul Cluj sunt impuse de grupul de funcționari conturat în jurul președintelui CJ Cluj și reprezintă transpunerea în practică a ideilor acestora, iar activitățile de consultanță, proiectare și execuție sunt realizate de firme aflate în cercul de interese, banii provenind din finanțarea proiectelor întorcându-se, în parte, la cei care au acordat finanțarea, însă de această dată ca folos necuvenit. S-a constatat că, dacă unii beneficiari ai sumelor de bani îndrăznesc să inițieze realizarea lucrărilor cu alte firme decât cele agreate de la nivelul CJ Cluj, prin intermediul numitului Pop Răzvan Marius li se atrage atenția că cel care alocă finanțarea numește consultantul, proiectantul și executantul. Evident, piața nu este una liberă, iar termenii de licitații publice, transparență administrativă sau legalitate sunt simple noțiuni, fără aplicație în ideologia de administrație publică județeană. ”

Potrivit DNA, în mai multe comune s-au construit cămine culturale pentru rromi, săli de sport și capele total inutile.

”În acest sens mai arătăm că, în aproape toate localitățile rurale, proiectele ce au fost derulate, precum și cele care au fost analizate în ședințele de buget ce au avut loc la începutul lunii februarie 2014 au constat în cămine culturale pentru rromi, terenuri de sport, capele etc. și au fost apreciate de edilii locali ca total neutile comunităților. Aceste aspect nu a avut însă nicio relevanță, proiectele au fost aprobate, ele constituind-se în surse de venit pentru firmele de casă cu care funcționari sunt anterior înțeleși asupra proiectelor ce vor fi demarate, executate. Concret, a rezultat că, având concursul și acceptul președintelui CJ Cluj, consilierii acestuia, Pop Răzvan și Teaha Mihai stabilesc lista cu proiectele ce vor beneficia de finanțare din partea CJ Cluj, convin cu numiții Abrudean Mircea și Lola Liviu Laurențiu pregătirea documentelor legate de consultanță, proiectare, execuție prin intermediul firmelor acestora, firme care vor câștiga contractele sau acestea li se vor atribui direct. Pentru maximizarea profitului, obiectivele din localitățile județului sunt identice sau similare, actele privind consultanța, proiectarea fiind doar multiplicate funcție de beneiciar, însă taxate separat și la valoare întreagă, iar execuția este, de regulă, urmată de acte adiționale ce au menirea doar de a obține sume de bani în plus, fără nicio contraprestație din partea executantului.”

Pe parcursul anchetei, CLUJUST.ro va reveni cu numele tuturor celor implicați în contractele dubioase de la Consiliul Județean.

UPDATE Ioan Oleleu spune că l-a chemat la el şi a discutat de mai multe ori cu fostul şef RAADPP, Liviu Bota, deoarece era interesat de situaţia drumurilor judeţene, dar că nu l-a întrebat care sunt firmele implicate în contractele de lucrări.

 

Comments

comentarii