CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor intră în vigoare în 25 august și introduce autorizația de regularizare, un mecanism prin care anumite construcții realizate fără autorizație sau cu încălcarea acesteia pot fi aduse în legalitate. Măsura nu reprezintă însă o amnistie generală: regularizarea este posibilă doar dacă sunt respectate reglementările urbanistice și cerințele privind calitatea construcțiilor. Proprietarii care nu își regularizează imobilele riscă dublarea impozitului pe clădiri, iar după un an autoritățile pot solicita în instanță desființarea construcțiilor neautorizate.
Noul Cod al urbanismului (Legea nr. 169/2026) introduce autorizația de regularizare, o cale prin care unele construcții pot intra în legalitate. Ca regulă, vizează locuințe unifamiliale de până la 150 mp (parter sau parter și etaj), anexe și închideri de balcoane, dacă sunt respectate condițiile de mediu, de calitate și, esențial, reglementările urbanistice.
Potrivit avocaților de la SCA Chiriță și Asociați, trebuie reținut că:
Avocatul Paul Scuturici a scris pe site-ul societății de avocatură despre reglementarea autorizaţiei de regularizare, prevăzută la art. 301 din Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.
”Aceasta vizează situaţiile în care au fost executate lucrări de construcţii fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea autorizaţiei emise, instituind posibilitatea titularului lucrării de a solicita intrarea acesteia în legalitate prin emiterea unei autorizaţii de regularizare de către autoritatea administraţiei publice competente să emită autorizaţia de construire.
Această autorizaţie se va putea emite doar pentru clădirile cu funcţiunea de locuinţe unifamiliale cu regim de înălţime parter/parter şi etaj cu o suprafaţă construită desfăşurată de maximum 150 mp, care nu sunt monumente istorice şi sunt situate în afara zonelor de protecţie ale monumentelor istorice sau a zonelor construite protejate, pentru anexe ale locuinţelor, anexe gospodăreşti sau anexe ale exploataţiilor agricole în suprafaţă construită desfăşurată de maximum 150 mp, şi pentru lucrări de închidere a balcoanelor fără extinderea pe domeniul public, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile impuse de legislaţia specială privind protecţia mediului, cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor, cerinţele specifice imobilelor cu caracter special aparţinând instituţiilor din SNAOPSN şi dacă au fost respectate reglementările urbanistice aplicabile.
Art. 301 alin. (7) din Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, prevede şi o situaţie de excepţie pentru alte categorii de construcţii realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia. Astfel, pentru o perioadă de maximum un an de la intrarea în vigoare a noului Cod, autorizaţia de regularizare se poate solicita cu condiţia încadrării lucrărilor realizate în prevederile reglementărilor de urbanism aprobate la data emiterii autorizaţiei de regularizare, a respectării cerinţelor fundamentale privind calitatea în construcţii, a îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi a aplicării măsurilor contravenţionale.
Verificarea respectării cerinţelor fundamentale de calitate în construcţii se face pe bază de expertize tehnice întocmite de experţi tehnici în construcţii atestaţi pentru fiecare domeniu şi specialitate.
Pentru clădirile executate cu nerespectarea autorizaţiei de construire sau fără respectarea procedurilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construire, care nu au fost încă regularizate în termenul de un an de la data intrării în vigoare a prezentului cod, valoarea impozitului pe clădiri se majorează cu 100%, de la data constatării situaţiei de construire neautorizată de către autoritatea publică locală competentă, până la obţinerea autorizaţiei de regularizare sau desfiinţarea lucrărilor realizate fără autorizaţie, conform dispoziţiilor legale.
După expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a noului Cod, autorităţile administraţiei publice locale pot proceda la desfiinţarea lucrărilor neautorizate cu recuperarea cheltuielilor sau, după caz, au obligaţia de a solicita instanţei competente desfiinţarea construcţiilor realizate cu nerespectarea autorizaţiei de construire sau fără respectarea procedurilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construire, care nu au obţinut autorizaţia de regularizare.
Cererea de chemare în judecată se formulează de către primar, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de un an de la intrarea în vigoare a noului Cod.
Autorizaţia de regularizare prezintă o importanţă practică deosebită, întrucât instituie un mecanism concret pentru regularizarea construcţiilor executate fără autorizaţie sau cu nerespectarea acesteia, dar şi o presiune fiscală asupra proprietarilor care nu recurg la acest mecanism.
Trebuie avut însă în vedere că emiterea autorizaţiei de regularizare este condiţionată, printre altele, de respectarea reglementărilor urbanistice aplicabile. Prin urmare, autorizaţia de regularizare nu reprezintă un mecanism automat de legalizare. Este relevant faptul că, similar reglementării existente în Legea nr. 350/2001, noul Cod menţine interdicţia iniţierii şi aprobării documentaţiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii executate fără respectarea legislaţiei în vigoare.”
