fbpx

CCR răspunde Comisiei Europene cu privire la criticile aduse deciziei referitoare la SIIJ: ”nu poate fi modificată”

Curtea Constituțională a României a anunțat oficial că nu își va schimba decizia din 8 iunie 2021, despre care Comisia Europeană spune că încalcă dreptul UE. CCR hotărâse atunci, cu majoritate de 7 la 2, că SIIJ este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, în ciuda unei hotărâri a CJUE.

”Cu privire la scrisoarea referitoare la Decizia Curții Constituționale nr.390 din 8 iunie 2021, adresată autorităților române de dl Didier Reynders, membru al Comisiei Europene – Justiție, scrisoare care a făcut obiectul unor dezbateri publice controversate, Curtea Constituțională face cunoscut răspunsul său, trimis Ministerului Justiției în vederea „clarificării poziției cu privire la aspectele invocate în scrisoare” de către Guvernul României.”, a comunicat CCR.  Mai jos sunt pasaje relevante din răspunsul Curții Constituționale:

”Decizia nr.390/2021 a fost pronunțată cu luarea în considerare a Hotărârii din 18 mai 2021 a CJUE, care, în esență, a stabilit că, pentru respectarea dreptului UE, reglementările care guvernează înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei Secţii pentru investigarea infracţiunilor din justiţie trebuie: (i) să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei, (ii) să fie însoţite de garanţii specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenţei judecătorilor şi procurorilor şi (iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii şi procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, de prezumţia de nevinovăţie şi de dreptul la apărare. Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunţat CJUE, care decurg din dreptul Uniunii şi, în special, din valoarea statului de drept prevăzută la art.2 din TUE, CCR a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul naţional, în art. 1 alin. (3) din Constituţia României, este afectat prin reglementările care guvernează înfiinţarea SIIJ și a conchis că reglementarea care prevede înfiinţarea SIIJ reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional, în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept şi în art. 21 alin. (1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi, implicit, în acord cu prevederile art. 2 şi ale art. 19 alin. (1) din TUE. [par.56-76]. Curtea a fost consecventă în raport cu jurisprudența sa în aceeași materie, concretizată prin Decizia nr.33/2018, Decizia nr.250/2018, Decizia nr.137/2019 și Decizia nr.547/2020.”

În ceea ce privește afirmațiile din conținutul scrisorii dlui Didier Reynders, potrivit cărora „decizia Curții Constituționale contravine principiilor fundamentale ale dreptului UE, în special principiului conform căruia dreptul Uniunii prevalează asupra dreptului național și că hotărârile CJUE sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale și pentru toate celelalte autorități ale statelor membre” și că aceasta „contestă autoritatea CJUE care interpretează tratatele UE, inclusiv în ceea ce privește cerințele de independență a justiției consacrate de art.19 alin.(1) al doilea paragraf din TUE și la art.47 din Carta drepturilor fundamentale a UE”, considerăm că sunt necesare anumite precizări mai ample:

Avem convingerea de principiu că o hotărâre a CJUE și o decizie a unei instanțe constituționale nu pot fi privite în contrast, ci într-o relație de complementaritate, așa cum a declarat și președintele CJUE, dl. Koen Lenaerts. Avem aici în vedere, în primul rând, rolul și competențele pe care fiecare dintre cele două înalte jurisdicții le au, precum și efectul juridic obligatoriu al actelor emise de către acestea.

Astfel, CJUE are rolul de a asigura unitatea de interpretare a dreptului UE (drept primar și secundar) în spațiul UE, actele sale sunt obligatorii pentru autoritățile statelor membre și contribuie, astfel, la asigurarea standardului de compatibilitate a dreptului intern al statelor membre cu dreptul UE.
Pe de altă parte, CCR contribuie la asigurarea compatibilității dintre normele de drept intern (de nivelul legii și al ordonanțelor Guvernului) cu prevederile Constituției, deciziile sale fiind definitive și general obligatorii în România. Cât privește rolul de interpretare judiciară unitară, acesta este exercitat în parametrii stabiliți de Constituție, și anume, cu privire la Constituție, exclusiv de către CCR, în timp ce, referitor la legislația infraconstituțională, acesta revine Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În exercitarea rolului său constituțional, CCR utilizează ca normă de referință, pe lângă prevederile Legii fundamentale, și norme din dreptul UE, dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: (1) să aibă relevanță constituțională – adică să complinească o lacună a Legii fundamentale sau să stabilească un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare și (2) respectiva normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de CJUE (Decizia CCR nr.668/2011).
Prin urmare, sunt distincte deopotrivă instrumentele de lucru ale CJUE și CCR (dreptul UE, respectiv Constituția României), obiectul activității judiciare și aria de competență.”

”Considerăm că de esența principiului cooperării loiale este tocmai colaborarea eficientă dintre instituțiile abilitate de la nivel european cu cele de la nivel național, astfel încât să fie evitate anumite disfuncționalități de sistem. Numai o asemenea abordare poate duce la prevenirea oricărui conflict de jurisdicție.

Conchizând cu privire la răspunsul pe care îl solicitați și pe care, la rândul Dvs, domnule ministru, trebuie să îl formulați, credem că acesta ar trebui să se refere explicit la faptul că, în contextul actual constituțional, Decizia nr.390/2021 nu poate fi modificată.

În realitate, dacă se dorește desființarea SIIJ, aceasta se poate realiza numai prin lege adoptată de Parlament.”

Răspunsul complet AICI

Comments

comentarii

Cutremurul cu magnitudinea 5,2 pe Richter s-a înregistrat, marți seară, 6 iunie, la o adâncime de 6.3 kilometri în județul Arad. Mai multe familii s-au trezit cu casele distruse de la seism și de frica unui alt cutremur au decis să doarmă în mașini.... Citește mai mult
UPDATE: Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter a avut loc marți seara în Arad. Seismul s-a simțit iar până la Cluj.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!