Curtea Constituțională a României a decis că într-un proces penal poate avea loc împăcarea între inculpați și persoane vătămate și după citirea rechizitoriului dacă se schimbă încadrarea judridică a faptei într-o infracțiune pentru care legea prevede posibilitatea împăcării.
”Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.159 alin.(3) teza finală din Codul penal, care privește sintagma „și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței”, este constituțională numai în măsura în care nu se aplică în ipoteza schimbării încadrării juridice a faptei, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, într-o infracțiune pentru care legea a prevăzut în mod expres că este posibilă împăcarea.
În esență, Curtea a constatat că prin lipsa corelării în noul Cod penal a instituției împăcării, reglementată de art.159 – pentru ca aceasta să își poată produce efectele juridice – cu instituția schimbării încadrării juridice, prevăzută de art.386 din Codul de procedură penală, aplicabilă în tot cursul judecății, se produce o ingerință în drepturile inculpatului sub aspectul imposibilității de a-și adecva apărarea la noua configurație procesuală și al împiedicării acestuia – prin fixarea termenului limită al citirii actului de sesizare ca moment final până la care poate interveni împăcarea – de a beneficia de efectele legale ale împăcării, ceea ce contravine prevederilor art.16, 21 și 24 din Constituție, precum și prevederilor art.6 parag.1 și parag.3 lit.a) și b) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”, a transmis CCR
Art.159 – Cauze care înlătură răspunderea penală. Împăcarea
(3) Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei.