CCR a decis că dispozițiile care se refereau la ,,criteriul de sex” din Legea de modificare a Legii educației naționale sunt neconstituționale

Texul declarat neconstituțional are următorul conținut:,,prozelitismul pe baza criteriului de sex, astfel cum este definit prin art. 4 lit. d2 ) în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare.”

În ziua de 16 decembrie 2020, Curtea Constituțională, în cadrul controlului anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României şi a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.7 alin.(1) lit.e), introduse prin Articolul unic al Legii pentru modificarea art.7 din Legea educației naționale nr.1/2011.

Legea trimisă la promulgare avea următoarea formă:

L E G E pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011

Camera Deputaţilor adoptă prezentul proiect de lege.

Articol unic. – Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. Alineatul (1) al articolului 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, sunt interzise:

a) activităţile care încalcă normele de moralitate;

b) activităţile care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;

c) activităţile de natură politică;

d) prozelitismul religios;

e) prozelitismul pe baza criteriului de sex, astfel cum este definit prin art. 4 lit. d2 ) în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare;

f) prozelitismul pe baza criteriului de gen, astfel cum este definit prin art. 4 lit. d3 ) în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare.”

  1. La articolul 360 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. b1 ), cu următorul cuprins:

„b1) nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.”

  1. Alineatul (3) al articolului 360 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. b) şi b1 ) se fac de către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu competenţe în domeniu.”

Asociația ACCEPT a salutat decizia luată de Curtea Constituțională a României, care „a oprit un atac grav asupra democrației și a libertăților de gândire, exprimare și autonomie academică”.

„Hotărârea CCR permite ca inegalitatea de gen și nerespectarea identității de gen – probleme cronice în societatea românească – să fie dezbătute într-un cadru educațional care permite dezbaterile deschise și analizarea acestor subiecte. Pentru persoanele transgender este vital ca identitatea trans să facă parte din discuțiile școlare și universitare, pentru a micșora gradul de discriminare cu care se confruntă elevii și studenții transgender și non-binari. Studenții la drept, medicină, psihologie, sociologie vor putea continua să învețe despre gen, pentru a oferi în cariera lor servicii adecvate femeilor și persoanelor trans. Mai mult, hotărârea CCR anulează atitudini transfobe și misogine din interiorul Parlamentului”, a declarat Patrick Brăila, activist pentru drepturile persoanelor trans și co-președinte al ACCEPT.

„Decizia CCR de astăzi este un pas important – ea recunoaște faptul că genul și, implicit, persoanele transgender există în realitatea juridică și factuală din România. Această realitate, odată recunoscută de CCR, trebuie respectată în măsurile legislativului și executivului – nu numai în educație, dar și în sănătate, în domeniul ordinii publice și în alte servicii publice în care persoanele transgender au dreptul să fie tratate cu acelaşi respect şi profesionalism cu care este tratat orice cetăţean, ţinându-se cont de identitatea lor de gen.” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și membră a Asociației ACCEPT.

În obiecția de neconstituționalitate s-a susținut că această modificare a Legii Educației Naționale contravine articolului 29 privind libertatea conștiinței din Legea fundamentală.

Totodată, conform Președintelui României, legea contravine prevederilor art. 16 alin.(1) din Constituție referitoare la principiul egalității cetățenilor în fața legii în coroborare cu cele ale art. 32 privind protecția copiilor și tinerilor.

O altă critică de neconstituționalitate s-a referit la faptul că legea ar contraveni și prevederilor art.32 alin.(6) din Constituție referitoare la autonomia universitară.

În opinia Președintelui, legea contravine și dispozițiilor art.30 alin.(1) și (2) din Constituție referitoare la libertatea de exprimare și la interzicerea cenzurii, aducând atingere și principiului separației puterilor în stat.

Președintele a criticat legea și ca fiind contrară prevederilor constituționale referitoare la statul de drept și la respectarea Constituției și a legilor, dar și a celor privind prioritatea reglementărilor internaționale în materia drepturilor fundamentale ale omului.

Atașăm obiectia de neconstituționalitate

Comments

comentarii

Urmărește CLUJUST pe Google News

Lasă un răspuns