În contextul arestării CEO-ului Telegram, Pavel Durov, în Franța, avocata Izabel Cernat din cadrul Chiriță și Asociații amintește într-o postare despre o hotărâre recentă a CEDO în care a fost analizată criptarea end-to-end oferită de aplicația în discuție.
”Această situație amintește de protecția datelor utilizatorilor oferită de Telegram, un subiect la care face referire recenta hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Podchasov c. Rusiei.
Telegram, o aplicație de mesagerie instantanee, cunoscută pentru criptarea end-to-end oferă opțiunea de a trimite mesaje pe care doar expeditorul și destinatarul le pot citi, garantând o confidenţialitate absolută a conversaţiilor.
În cauza pe care am mai dezbătut-o, Telegram a refuzat să ofere accesul la conversațiile utilizatorilor organelor de cercetare penală, în ciuda legislaţiei din Rusia care impunea o astfel de obligaţie. Telegram a refuzat să creeze o “ușă din spate” care ar slăbi securitatea platformei pentru toți utilizatorii, susţinând că este imposibil să ofere acces fără a compromite confidenţialitatea garantată tuturor utilizatorilor, nu doar celui anchetat.
În acea hotărâre din 13 februarie 2024, Curtea a constatat că obligația impusă aplicațiilor de comunicații online de a stoca și a decripta datele utilizatorilor constituie o încălcare a dreptului la viață privată, subliniind importanța confidențialității și securității în mediul digital. Cerințele legale impuse organizatorilor de comunicații pe internet (ICO) conform legislației ruse, în special obligațiile lor de a stoca și de a furniza autorităților de aplicare a legii accesul la comunicațiile pe internet și datele asociate, inclusiv decriptarea comunicațiilor criptate, au reprezentat o încălcare a art. 8 din Convenţie, dat fiind că nu aveau suficiente garanţii împotriva abuzurilor.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a spus explicit că, în cazul criptării end-to-end, este întotdeauna acceptabil refuzul accesului autorităților la informații. Totuși, Curtea a subliniat că orice ingerință în dreptul la viață privată trebuie să fie strict necesară și proporțională, cu garanții adecvate împotriva abuzurilor. În contextul criptării end-to-end, cererea autorităților de a decripta comunicațiile ar putea fi considerată disproporționată dacă ar slăbi securitatea globală a platformei pentru toți utilizatorii şi acces nelimitat la datele utilizatorilor, inclusiv la comunicațiile criptate, aspect invocat şi de Telegram. Aceasta ar însemna crearea unor “uși din spate” care ar compromite securitatea tuturor utilizatorilor, nu doar a celor vizați de investigații specifice.
Astfel, arestarea fondatorului Telegram pentru modalitatea de gestionare a aplicaţiei apare ca o surpriză, cât timp criptarea end-to-end este permisă şi a fost analizată inclusiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Situația a generat controverse internaționale, fiind considerată o adevărată lovitură asupra dreptului la viaţă privată. Totodată, atragerea răspunderii fondatorului pentru acţiunile ultilizatorilor platformei este discutabilă şi rămâne de văzut cum anume vor argumenta organele de urmărire penală din Franţa atragerea răspunderii penale a lui Pavel Durov.”, a scris avocata Izabel Cernat.