CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Cei patru judecători de la ÎCCJ, în frunte cu Mihail Udroiu, compară cazul lui Bănicioiu cu al disidentului rus Aleksei Navalnîi. A cincea judecătoare, Francisca Vasile, care a făcut opinie separată, spune că trimiterea la cauza Navalnyy ”nu este utilă”.
În opinie minoritară, judecătoarea Vasile a concluzionat că erau probe privind săvârşirea de către Bănicioiu a infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită, doar că faptele sunt prescrise ca urmare a aplicării deciziilor CCR. Pe cale de consecinţă, judecătoarea Francisca Vasile a vrut să dispună încetarea procesului penal pentru că a intervenit prescripţia şi confiscarea banilor, peste 3 milioane de lei, primiţi de Bănicioiu de la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.
”În opinie separată, consider că instanța de apel a procedat la administrarea unui probatoriu care, în final, coroborat cu probele existente la dosarul cauzei, necontestate ori cu cele ce constituie înscrisuri sau au la bază înscrisuri, cum este analiza datelor bancare materializată într-un proces verbal, procesele verbale de redare a dialogurilor ambientale autorizate, rezultatele perchezițiilor informatice, erau suficiente și apte răsturnării prezumției de nevinovăție, chiar dacă răspunderea penală poate fi paralizată de împlinirea termenului prescripției. Datele conținute de declarațiile martorilor au cunoscut o evoluție sau nuanțare odată cu translaterea fazelor procesuale, care nu este însă echivalentă cu o retractare. De asemenea, informațiile expuse de martori, în funcție de implicarea ori poziția acestora în lanțul infracțional sau în activitatea desfășurată de societățile vizate, se coroborează ori se completează între ele și cu restul datelor furnizate de înscrisuri, analiza financiară și înregistrările ambientale, într-o sumă de date suficiente dovedirii acuzațiilor formulate.
În acest context, trimiterea la cauza Navalnyy și Ofitserov v. Rusia [Cererile nr. 46632/13 și 28671/14, Hotărârea CEDO din 23.2.2016, Secția a III-a] nu este utilă, situația prezentului dosar fiind eminamente diferită, circumscrisă existenței unor acuzații bazate pe fapte certe de corupție, dovezi cu o pluralitate de mijloace de probă, ce includ, nu se rezumă la declarațiile unor martori denunțători, probe ce conțin date directe și indirecte, suficiente și apte de răsturnării prezumției de nevinovăție (a se vedea paragraful 119 din cauza citată).”, se arată în opinia separată.
Înainte să ceară pensionarea, judecătorul Mihail Udroiu a fost preşedintele completului de cinci judecători care l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, acuzat de DNA că a primit şpagă de la milionarul Dorin Cocoş.
Cei patru judecători care au decis achitarea lui Nicolae Bănicioiu – Mihail Udroiu, Adriana Ispas, Lia Savonea şi Gheorghe-Valentin Chitidean – au insistat pe teorii ale standardului de probă şi ale sarcinii probei.
Magistraţii care au decis achitarea fostului ministrul Nicolae Bănicioiu apreciază că Parchetul nu a administrat vreo probă fiabilă şi nu a reuşit să dovedească, dincolo de orice dubiu, că acesta avea o influenţă reală asupra ministrului Sănătăţii şi că această influenţă a fost exploatată în mod intenţionat. În plus, declaraţiile martorilor denunţători – Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu – au fost neconcordante, multe dintre discuţiile dintre ei fiind purtate ştiind că erau supravegheaţi tehnic. În ceea ce priveşte apărarea lui Bănicioiu, instanţa a apreciat că este ” neechivocă şi credibilă”.
”În esenţă, prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpatul BĂNICIOIU NICOLAE, în calitate de Ministru al Tineretului şi Sportului în Guvernul României, într-o zi din perioada 21.12.2012 – 14.01.2013, a acceptat promisiunea formulată de martorii Cocoş Dorin şi Irimescu Mihaela, ca în schimbul obţinerii unor sume de bani cu titlu de dividende de la societăţile comerciale Hemos Med S.R.L. şi Disan Ortomed S.R.L., să îşi exercite influenţa asupra Ministrului Sănătăţii în vederea menţinerii în funcţie a unor manageri de spitale sau de numire în aceste funcţii a unor persoane apropiate martorilor, în funcţie de interesele acestora”, se arată în sentinţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, ”consideră că esenţa analizei în prezenta cauză constă în evaluarea credibilităţii probelor administrate în apărare şi în acuzare în scopul de a se stabili dacă standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă este satisfăcut în cauză pentru a se reţine temeinicia acuzaţiei formulate de procuror”.
Magistraţii Udroiu, Ispas, Savonea și Chitidean apreciază, de asemenea, că:
1.vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces, cu respectarea garanţiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei;
2. sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii şi definitive pentru următoarea fază a procesului;
3. până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată, la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumţia de nevinovăţie este răsturnată cu efecte erga omnes;
4. hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, administrate în mod legal şi loial, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunţe o soluţie de achitare.
”Aşadar, era în sarcina parchetului să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul BĂNICIOIU NICOLAE avea o influenţă reală asupra Ministrului Sănătăţii şi că această influenţă a fost exploatată în mod intenţionat de inculpat prin trasformarea relaţiilor personale în ”marfă coruptă”, chiar dacă ulterior influenţa nu a fost traficată efectiv. Parchetul nu a administrat vreo probă fiabilă din care să rezulte dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul BĂNICIOIU NICOLAE avea o influenţă concretă asupra Ministrului Sănătăţii, derivată din relaţii reale şi preexistente consumării infracţiuni care face obiectul acuzaţiei (într-o zi din perioada 21.12.2012 – 14.01.2013) sau că a afirmat că are o astfel de influenţă în discuţiile purtate cu martorii Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu”, mai arată magistraţii.
