CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel Cluj a admis apelurile formulate de mai mulți inculpați condamnați în primă instanță la pedepse grele (4 și 6 ani închisoare) pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, în legătură cu fraudarea concursului pentru ocuparea funcției de secretar general al comunei Fizeșu Gherlii. Prin decizia penală din 19 septembrie, judecătorii Curții de Apel au desființat sentința Judecătoriei și au trimis cauza spre rejudecare pe motiv că judecata în primă instanță nu a fost realizată de un complet specializat pe fapte de corupție.
Judecătoria pronunțase, în 20 decembrie 2024, pedepse de la 2 ani și 8 luni cu suspendare până la 6 ani de închisoare cu executare pentru cinci inculpați, membri ai comisiei de concurs sau persoane implicate în organizarea acestuia. Potrivit anchetei, subiectele probei scrise au fost întocmite chiar de candidata vizată să ocupe funcția, apoi puse la dispoziția comisiei de prieteni și apropiați. Aceasta a primit la Judecătoria Gherla nu mai puțin de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu.
Curtea de Apel Cluj a constatat că judecata în primă instanță nu a fost realizată de un complet specializat, așa cum cere legea pentru cauzele de corupție și asimilate. Această lipsă atrage nulitatea hotărârii, motiv pentru care sentința judecătoriei a fost desființată integral, iar dosarul va fi rejudecat de o instanță competent constituită din faza camerei preliminare.
”Este o soluție corectă și normală, atâta timp cât nu a existat o specializare a completului de judecată. Se impunea rejudecarea în camera preliminară pentru că și în acea fază trebuie să fie un complet specializat. Dintr-un răspuns oficial rezultă că până la începutul anului 2024 nu au existat complete specializate pe infracțiuni de corupție la Judecătoria Gherla.”, a comentat pentru Clujust.ro avocatul Mihai Achimeț de la SCA Iordăchescu și Asociații, care reprezintă o inculpată din dosar și a invocat motivul de nulitate absolută.
Dosarul a vizat fraudarea concursului din 2020 pentru postul de secretar general al Primăriei Fizeșu Gherlii. Procurorii au reținut că subiectele au fost pregătite de candidata vizată și transmise membrilor comisiei. Aceștia au validat ulterior procedura, afectând șansele contracandidatului și încălcând principiile de transparență și competență prevăzute de legislația funcției publice.
Extras relevant din motivarea Curții de Apel Cluj:
”Curtea constată că rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus începerea judecăţii în cauză nu împietează asupra constatării nulităţii absolute a procedurii de cameră preliminară pentru nerespectarea condiţiei referitoare la specializarea completului de judecată în primă instanţă (inclusiv ori chiar şi doar exclusiv în procedura de cameră preliminară), iar, în condiţiile art. 280 alin. (2) C.pr.pen., această nulitate se răsfrânge asupra tututor actelor ulterioare, aflate în legătură directă cu actele lovite de nulitate, inclusiv asupra hotărârii pronunţate în primă instanţă pe fondul cauzei, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanţe.
În cauza de faţă, completul P2, format din dl. judecător Ioan Georgiu nu a figurat în niciun act al instanţei ca fiind complet specializat pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate acestora, până la data de 08.01.2024 ( şi aceasta numai în varianta existenţei hotărârii preşedintelui Judecătoriei Gherla de înfiinţare a completurior specializate, urmare a propunerii colegiului de conducere), dată până la care a fost parcursă procedura de cameră preliminară, dispunându-se începerea judecăţii, dar a fost efectuată în parte şi cercetarea judecătorească, fiind administrate probe, fără ca ulterior să se procedeze la o readministrare a tuturor acestor probe.
Astfel, este de observat că, prin încheierea penală nr. 167 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla în data de 09.12.2022, în dosarul nr. 4006/235/2022/a1, în temeiul art. 346 alin. (1) C.pr.pen., au fost respinse, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate de inculpaţii ……. constatându-se competența instanței, precum și legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr. ###/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. Prin aceeaşi încheiere, s-a constatat legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală, precum și a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, dispunându-se începerea judecății.
Această încheiere a rămas definitivă prin încheierea penală nr. ##/15.02.2023, pronunţată de completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj, ca urmare a respingerii contestaţiilor formulate în cauză.
Instanţa de apel constată că toate actele îndeplinite în primă instanţă se află în legătură directă cu dispoziţia de începere a judecăţii în primă instanţă, fiind condiţionate de valabilitatea acestei dispoziţii.
Or, la momentul pronunţării încheierii din data de 09.12.2022, în dosarul nr. ####/235/2022/a1, completul din care a făcut parte judecătorul de cameră preliminară (respectiv, completul P2, format din dl. judecător Ioan Georgiu) nu era specializat pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie.
Cerinţa specializării completului de judecată fiind prevăzută, prin dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute de această lege, nu prezintă relevanţă în cauză faptul dacă soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva încheierii menţionate a fost realizată de către un complet specializat în această materie.
În acest sens, aşa cum s-a argumentat în precedent, instanţa de apel constată că nulitatea absolută nu se acoperă, context în care nici eventuala soluţionare a contestaţiilor formulate în dosarul nr. ####/235/2022/a1 de către un complet specializat nu împiedică desfiinţarea actelor îndeplinite în cauză, aflate în legătură directă cu dispoziţia de începere a judecăţii. În cazul nulităţilor absolute, conform celor de mai sus, vătămarea procesuală este prezumată iuris et de jure, sens în care cel care invocă nulitatea nu trebuie să facă dovada existenţei vătămării, fiind suficientă dovada încălcării normei juridice prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute.
În egală măsură, toate actele de cercetare judecătorească efectuate cel puţin până la data de 08.01.2024 (în varianta existenţei hotărârii preşedinteli Judecătoriei Gherla de înfiinţare a completurilor specializate ca urmare a propunerii colegiului de conducere conţinută în hotărârea nr. 1/2024) sunt lovite de nulitate absolută.
Conform celor dezvoltate anterior, dată fiind importanța acestei etape, încălcarea normelor referitoare la compunerea completului de judecată în materia infracţiunilor de corupţie în procedura de cameră preliminară nu poate fi acoperită ulterior, prin efectuarea cercetării judecătoreşti (în tot sau în parte) şi prin pronunţarea hotărârii judecătoreşti de către un complet specializat.
În ceea ce priveşte actele îndeplinite ulterior datei de 08.01.2024 (acceptând varianta că nepunerea la dispoziţia instanţei de apel a hotărârii preşedintelui Judecătoriei Gherla de înfiinţare a completurilor specializate constituie o pură omisiune şi că actul administrativ ar exista) Curtea constată că şi acestea sunt lovite de nulitate absolută, în temeiul art. 280 alin. (2) C.pr.pen. Potrivit acestui text legal „Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acestea şi actul declarat nul”, fiind astfel consacrat legislativ principiul iradierii efectelor nulităţii.
În acest context, conform celor de mai sus, prin raportare la dispoziţiile art. 281 alin. (3) C.pr.pen., fiind vorba de un caz de nulitate absolută care poate fi constatată în orice stare a procesului, Curtea constată că încălcarea dispoziţiilor referitoare la compunerea completului de judecată (respectiv, la specializarea acestuia în primă instanţă), încălcare produsă inclusiv ori chiar şi doar exclusiv în procedura de cameră preliminară, este sancţionată cu nulitatea absolută, iar, în condiţiile art. 280 alin. (2) C.pr.pen., această nulitate se răsfrânge asupra tuturor actelor ulterioare, aflate în legătură directă cu actele lovite de nulitate, inclusiv a hotărârii pronunţate în primă instanţă pe fondul cauzei.
Conchidem că este întemeiată solicitarea apelanţilor-inculpaţi Băieş Marioara-Gherghina, Baciu Tatiana-Alina şi Popu Marius Corneliu privind desfiinţarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere nulitatea absolută a actelor îndeplinite în camera preliminară şi ulterior începerii judecăţii în primă instanţă, în baza art. 281 alin. (1) lit. a), respectiv în baza art. 280 alin. (2) C.pr.pen. În acest context, în temeiul art. 424 alin. (4) C.pr.pen., raportat la art. 386 ind. 1 C.pr.pen., instanţa de apel va stabili ca reluarea cauzei să aibă loc din procedura de cameră preliminară.
Dată fiind soluţia de trimitere spre rejudecare a cauzei, instanţa de apel nu va analiza celelalte motive de apel invocate în cauză, o astfel de analiză fiind inutilă în raport cu soluţia menţionată.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. b C.pr.pen., se vor admite toate apelurile formulate în cauză, inclusiv a apelurilor formulate de către inculpaţii Tomuș Margareta Erika şi Hara Cornelia (care nu au invocat nulitatea absolută a hotărârii în raport de lipsa specializării judecătorului, acestea solicitând în schimb pronunţarea unei soluţii de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare pentru alte motive, care nu se mai impun a fi analizate), cu consecinţa desfiinţării în întregime a hotărârii atacate şi a trimiterii cauzei spre rejudecare, cauza urmând a fi reluată, în condiţiile art. 386 ind. 1 C.pr.pen., din procedura de cameră preliminară.”
