CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție arată în cuvântul înainte din Raportul privind activitatea pe anul 2021 că s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de hotărâri neredactate în termen, problemă de care s-au plâns justițiabili și avocați în anii anteriori, unele decizii fiind redactate după un an de la pronunțare.
”În ultimii doi ani numărul cauzelor soluționate a crescut, ceea ce, corelat cu scăderea numărului de dosare nou intrate generează o creștere generală a operativității, iar stocul de dosare la sfârșitul anului de referință reprezintă o diminuare cu 35,66% în raport cu nivelul înregistrat în anul 2019, respectiv cu peste 18% în raport cu anul de referință precedent (2020).
Sub aspectul hotărârilor neredactate în termen, numărul acestora a scăzut la nivelul tuturor secțiilor Înaltei Curți prin raportare la situația înregistrată la finalul perioadei de referință precedente, cea mai semnificativă diminuare constatându-se la nivelul Secției I Civilă (de la 294 de astfel de hotărâri la sfârșitul anului 2020 la 24 de hotărâri la nivelul anului 2021) și al Secției Penale (81 de hotărâri la sfârșitul anului 2021 față de 445 de hotărâri la finalul anului 2020). Scăderea numărului hotărârilor neredactate la nivelul tuturor celor patru secții ale instanței supreme demonstrează asumarea obiectivului privind creșterea eficienței activității de judecată a instanței supreme și a orientării acesteia spre nevoile cetățenilor privind celeritatea desfășurării proceselor de către întregul corp de judecători, precum și de către magistrații-asistenți din cadrul Înaltei Curți.
Măsurile administrative luate pentru asigurarea acestor progrese s-au dovedit eficiente și se impune a fi menținute și întărite în perioada următoare. În același timp, așa cum am mai arătat, există o limită până la care astfel de măsuri se pot dovedi eficiente, fără ca ele să fie susținute printr-o abordare holistică, integrată, care să vizeze și chestiuni privind competența, schemele de personal, raportul numeric judecători-magistrați asistenți-grefieri ș.a.m.d. Cu cât o secție a instanței supreme este mai aglomerată, cu atât progresele înregistrate sub raportul eficienței sunt mai anevoioase, chiar dacă datele statistice sunt semnificative și în aceste cazuri – spre exemplu, la nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, cea mai aglomerată secție, numărul redactărilor peste termen scăzuse la finalul perioadei de referință cu aproximativ 18% față de anul precedent, iar stocul de dosare nesoluționate la nivelul anului a scăzut cu peste 2000 de dosare, în condițiile în care la nivelul acestei secții numărul dosarelor nou-intrate a crescut cu aproape 15%.
Prin urmare, vom continua să dublăm măsurile administrative de asigurare a celerității în activitatea judiciară prin întărirea demersurilor de ajustare a competenței instanței supreme, astfel încât rolul primordial al acesteia să fie reorientat spre soluționarea cauzelor în casație și spre funcțiunea sa constituțională de asigurare a caracterului unitar al practicii judiciare. În același timp, noua strategie de resurse umane a Înaltei Curți, aflată în curs de elaborare la nivelul unui grup tehnic, trebuie să contribuie la gestionarea chestiunii supraîncărcării prin asigurarea, chiar dacă treptată, a unui raport numeric adecvat judecători-magistrați asistenți- grefieri, prin găsirea unor modalități de asigurare a stabilității personalului Înaltei Curți și prin creșterea atractivității cu privire la participarea la procedurile de selecție pentru Înalta Curte în cadrul corpului magistraților.
Se impune în acest context remarca că menținerea unui ritm alert al pensionărilor din sistem (practic, în cele mai multe cazuri, îndată după îndeplinirea cerințelor legale minimale) nu afectează instanța supremă și celelalte instanțe numai sub aspect cantitativ, numeric, prin necesitatea derulării de proceduri pentru ocuparea locurilor vacante și necesitatea preluării de către ceilalți colegi a unor sarcini suplimentare, dar și prin faptul că, astfel, sistemul judiciar pierde cei mai experimentați colegi, ale căror calități profesionale sunt esențiale nu numai pentru calitatea actului de justiție, dar și prin echilibrul și rolul ponderator adus de vasta lor experiență profesională. Refacerea siguranței privind statutul juridic al judecătorului, refacerea prestigiului acestei profesii inclusiv sub aspectul poziționărilor publice și promovarea unor măsuri legislative care să reducă supraîncărcarea și să ofere condiții de muncă mai prietenoase și mai stimulative sunt măsuri urgente și necesare, care trebuie să fie rezultatul cooperării loiale dintre toate puterile statului.
În același timp, se impune continuarea măsurilor de degrevare a judecătorilor și a magistraților-asistenți de atribuții administrative, precum și folosirea noilor tehnologii și automatizarea unor operațiuni administrative repetitive pentru sprijinirea personalului auxiliar al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În acest context, prin noua strategie de digitalizare a instanței supreme aducem Înalta Curte mai aproape de cetățean, eficientizăm activitatea administrativă a acesteia și racordăm prima instanță a României la modul de funcționare a societății informaționale. În perioada de referință a fost lansat noul site al Înaltei Curți, ceea ce a constituit nu doar o schimbare de imagine, dar și o importantă diversificare și sistematizare a informațiilor oferite publicului. A fost actualizat și integrat în noul site motorul de căutare pentru jurisprudență, creșterea gradului de diseminare, în mod gratuit și universal, a jurisprudenței instanței supreme fiind unul dintre obiectivele noastre primordiale, aceasta fiind și o cale de a contribui indirect la încurajarea modalităților alternative de soluționare a litigiilor (prin asigurarea previzibilității rezultatului procedurilor judiciare), cât și de unificare a jurisprudenței. În același scop a fost reluată și apariția, cu periodicitate, în format digital, a publicațiilor proprii ale ÎCCJ, Buletinul Casației fiind probabil una dintre cele mai vechi publicații juridice din România.
Dosarul electronic a fost dezvoltat și îmbunătățit, adăugându-se și funcționalitatea privind depunerea electronică a actelor și documentelor adresate Înaltei Curți, atât în ceea ce privește activitatea judiciară, cât și activitatea administrativă a acesteia. În concret, dosarul electronic a reprezentat unul dintre instrumentele cheie pentru asigurarea liberului acces la justiție și a respectării dreptului la apărare în perioada pandemiei, dar el rămâne la fel de relevant și în contextul actual, reprezentând o modalitate esențială pentru reducerea costului participării la procedurile judiciare din perspectiva părților, precum și pentru diminuarea numărului incidentelor procedurale și asigurarea astfel a cursivității procedurilor judiciare, din perspectiva instanței. În prezent, aplicația dosar electronic reprezintă un real succes și prin perspectiva feed-back-lui indirect provenit din partea justițiabililor și a reprezentanților lor, manifestat prin numărul extrem de mare de înrolări, accesări și utilizări ale aplicației.
Sistemul de comunicare a actelor de procedură (TDS) este la rândul său operațional, deși încă este necesară promovarea mai activă a acestuia, în raport cu un anumit grad de reticență din partea beneficiarilor pentru a apela la acest serviciu, cu suprimarea comunicărilor poștale. Pe măsură ce acest sistem se dovedește eficient, iar avantajele sale de timp și costuri devin evidente pentru un număr tot mai mare de utilizatori, credem că el poate constitui, de asemenea, un instrument relevant prin care să fie redusă durata de soluționare a cauzelor.”, a precizat președintele ÎCCJ, judecător Corina Alina Corbu.
”În ceea ce privește activitatea de redactare a hotărârilor judecătorești, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în exercitarea atribuției de îndrumare și control a activității secțiilor, a supus aprobării Colegiului de conducere o serie de măsuri menite să reducă disfuncționalitățile ivite în activitatea magistraților-asistenți și a grefierilor de ședință, fiind vizate, în principal, nivelul de eficiență și dezvoltarea profesională. Astfel, prin Hotărârea nr. 101 din 30 iunie 2021, în continuarea și suplimentarea măsurilor adoptate prin Hotărârea nr. 6 din 28 ianuarie 2020, au fost stabilite noi proceduri de lucru pentru remedierea deficiențelor în activitatea de redactare a hotărârilor judecătorești pronunțate de Înalta Curte de Casație şi Justiție, se arată în Raport”, se arată în Raport.
Anul 2022 marchează 160 de ani de la începerea activității instanței supreme a României, ca instituție fundamentală a primului Stat Român.
Date statistice din Raport
În anul 2021, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au aflat 24.946 de cauze, faţă de 26.976 de cauze aflate pe rol în anul 2020, înregistrându-se astfel o scadere a volumului de 2.030 de cauze (7,53%). Comparativ cu anul 2019, când s-au înregistrat pe rol 28.950 de cauze, scăderea este semnificativă – 4.004 cauze (13,83%)
În ceea ce priveşte numărul cauzelor nou intrate, la nivelul anului 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înregistrat 13.360 de cauze, faţă de 12.306 de cauze nou intrate în anul 2020, înregistrându-se o creştere cu 1.054 de cauze (7,89%). Volumul cauzelor nou intrate în anul 2021 este sensibil egal cu cel al anului 2019, când numărul cauzelor nou intrate s-a situat la 13.966.
Cu privire la numărul cauzelor soluţionate în anul 2021, se constată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat 15.527 cauze, înregistrându-se o creştere de 127 dosare faţă de nivelul anului 2020 (0.8%), când au fost soluţionate 15.404 de cauze şi 1.241 de cauze faţă de nivelul anului 2019 (5,89%), când au fost soluţionate 14.286 de cauze.
Referitor la cauzele rămase pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la sfârşitul anului 2021, se constată că au fost evidenţiate 9.435 de cauze, înregistrându-se o scădere constantă, cu 2.151 de cauze faţă de nivelul anului 2020 (18,57%), când stocul s-a situat la 11.586 de cauze şi cu 5.229 de cauze faţă de nivelul anului 2019 (35,66%), când stocul s-a situat la 14.664.
