fbpx

Avocatul Poporului: Se aplică cota redusă a TVA de 5% la vânzarea locuințelor din Legea 248/2020

Avocatul Poporului arată că nu se impune sesizarea CCR cu privire la amânarea ridicării valorii locuințelor la care se aplică TVA 5%, dispusă prin OUG 226/2020, precizând: ”cota redusă a taxei pe valoare adăugată de 5% va fi până la data indicată mai sus (1 ianuarie 2020- n.red) cea reglementată prin Legea nr.248/2020”, adică până la valoarea de 140.000 euro, aceeași amânată prin OUG dar din Legea 296/2020. Clujust a atras atenția în iunuarie 2021 asupra anomaliei juridice. 

Avocatul Poporului a emis următorul Răspuns colectiv:

”La sesizările primite din partea mai multor petenţi cu privire la prevederile art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Pe parcursul lunii ianuarie 2021 instituţia Avocatul Poporului a fost sesizată de mai multe persoane fizice prin petiţii cu conţinut asemănător prin care s-au adus critici referitoare la prevederile art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi, respectiv cu privire la invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în acest sens la Curtea Constituţională.

  1. Precizări prealabile cu privire la procesul legislativ al actelor analizate

Dispoziţiile art.291 alin.(3) lit.c) pct.3 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, modificată, în varianta anterioară modificărilor legislative indicate de către petenţi, prevedeau o cotă redusă a taxei pe valoare adăugată de 5% pentru „livrarea de locuințe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările Şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţil, repuhlicată, C11 modificările completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare

Ulterior, prin Legea nr.248 din data de 13 noiembrie 2020 pentru modificarea art.291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificată, art.291 alin.(3) lit.c) pct.3 este modificat în sensul că: “livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 140.000 euro, echivalent lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr.114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare” Aceste prevederi intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021.

După adoptarea Legii nr.248/2020, prevederile în cauză sunt modificate şi completate prin Legea nr. 296 din data de 18 decembrie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificată, care prevedea la art. I, pct. 160 că: „ La articolul 291 alineatul (3) litera c), punctul 3 se modifică va avea următorul cuprins: «3.livrarea de locuing care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 140.000 de euro, al cărei echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane flzice, Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare»”.

Totodată, art.VII alin.(1) din Legea nr.296/2020 prevedea că: „Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările completările ulterioare, precum cu modificările completările aduse prin prezenta lege: a)prevederile art. I punctul 1 referitor la art.7 pct. 18 şi 37, precum punctele 2-5, 10, 13, 16, 19, 26, 27, 30-33, 47-49, 51-57, 59, 61, 62, 64-66, 70, 71, 73-78, 80, 82-87, 89, 92, 116, 133-135, 137, 142-151, 153, 158-160, 166, 172, 189, 190 intră in vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021″.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, adoptată în data de 30 decembrie 2020, prevede la art. XVIII că: „Alineatul (1) al articolului VII din Legea nr. 296/2020 pentru modificarea completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1269 din 21 decembrie 2020, se modifică se completează după cum urmează: 1.Litera a) se modifică va avea următorul cuprins: «a) prevederile art. I punctul 1 referitor la art. 7 pct. 18 şi 37, precum şi punctele 2-5, 10, 16, 19, 26, 27, 30-33, 47-49, 51-57, 59, 61, 62, 64-66, 70, 71, 73-78, 80, 82-87, 89, 92, 116, 133-135, 137, 142-151, 153, 158, 159, 166, 172, 189, 190 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021 »; 2.După litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins: prevederile art. I pct. 13 şi 160 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2022»”.

Potrivit Expunerii de motive aferentă acestui act normativ, textul de lege a fost adoptat având în vedere şi faptul că: a)obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal­bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii macroeconomice, b)faptul că, neadoptarea acestor măsuri ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat de 1,55% din produsul intern brut în anul 2021, afectând sustenabilitatea finanţelor publice, d)neadoptarea în regim de urgenţă a unei măsuri de prorogare până la 1 ianuarie 2022 a termenului intrării în vigoare a măsurilor privind aplicarea deductibilităţii integrale a ajustărilor pentru creanţele neîncasate, precum şi privind majorarea la 140.000 euro a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale ar genera un impact suplimentar asupra veniturilor bugetare, e)aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.

Astfel, legiuitorul a avut în vedere în cadrul procesului legislativ reglementarea unor măsuri care să conducă la păstrarea echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente şi să diminueze presiunea asupra deficitului bugetului general consolidat.

Prin urmare, potrivit politicii fiscal-bugetară adoptată în acest caz, prevederile art. I pct. 160 din Legea nr. 296/2020, modificată, referitoare la prevederile art. 291 alineatul (3) litera c), punctul 3 din Codul fiscal, se vor modifica începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Ca atare, cota redusă a taxei pe valoare adăugată de 5% va fi până la data indicată mai sus cea reglementată prin Legea nr.248/2020, care prevede această reducere pentru “livrarea de locuinţe care au o suprafară utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 140.000 euro, echivalent lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr.114/1996, republicată, cu modificările completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modific ările completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare”.

  1. Analiza criticilor de neconstitutionalitate sustinute in petitie

Referitor la sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.226/2020, facem menţiunea că, în considerarea faptului că reglementările criticate vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României a adoptat acest act normativ.

În acest sens, în anumite situaţii extraordinare, Guvernul are posibilitatea de a adopta ordonanţe de urgenţă, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Emiterea unei ordonanţe de urgenţă nu este condiţionată de existenţa unei legi speciale de abilitare, ca în cazul ordonanţelor simple, fiind aplicabile în mod direct, prevederile art.115 alin.(4) din Constituţie.

În acest caz, însă, nu trebuie pierdută din vedere importanţa controlului parlamentar asupra ordonanţelor de urgenţă, prin intermediul căruia legiuitorul primar poate identifica, utilizând pârghiile specific procedurii parlamentare, soluţia legislativă optimă, care să corespundă exigenţelor constituţionale.

Astfel, potrivit art.115 alin.(7) din Constituţie Parlamentul este competent să aprobe, modifice, sau să respingă printr-o lege, ordonanţele cu care a fost sesizat de Guvern.

În acest context, evidenţiem şi prevederile art.115 alin.(5) din Constituţie, care stabilesc că. „ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă”.

Menţionăm că, în cadrul procesului legislativ din Parlamentul României, a fost propus spre adoptare Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.226/2020 (L nr.13/2021). Acest proiect de lege, în prezent, se află înregistrat la Senat pentru dezbatere, fiind în în lucru, la comisiile permanente ale Senatului.

ii) Cu privire la criticile de neconstituţionalitate invocate de către petenţi apreciem că, în realitate, acestea vizează modificarea soluţiei legislative prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.226/2020, în sensul adoptării unor noi reglementări, care să modifice actul normativ în cauză.

În ceea ce priveşte modificarea soluţiei legislative, menţionăm că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut, în mod constant, faptul că, acceptarea unei critici de neconstituţionalitate care tinde la modificarea unui act normativ ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art.61 din Constituţie, potrivit căruia “Parlamentul este (..) unica autoritate legiuitoare a ţării”, fiind în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată potrivit cărora “Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului” (a se vedea Deciziile Curţii Constituţionale nr. 483/2003, nr. 165/2005 şi nr. 61/2010).

Aşadar, reglementarea dreptului la măsuri de protecţie socială (în acest caz, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale de ajutor pentru achiziţionarea unei case – Programul Prima Casă) ţine de competenţa şi opţiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic, pe care Parlamentul le poate stabili şi modifica în raport şi cu financiare disponibile, ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societăţii.

Pe de altă parte, precizăm că potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, astfel de facilităţi fiscale nu reprezintă drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie, legiuitorul fiind în drept să instituie anumite facilităţi sau alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile avute în vedere de acesta, pe care le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula, după caz (a se vedea în acest sens şi considerentele Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1601/2010, nr. 1615/2011, nr. 161/2015 şi nr. 762/2018).

in plus, caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă,

În funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor (a se vedea în acest sens şi Deciziile Curţii Constituţională nr. 47/2019 şi nr. 1576/2011).

În consecinţă, reglementarea condiţiilor şi criteriilor de acordare a acestor drepturi nu are valenţe neconstituţionale, ci se subscrie libertăţii de care dispune legiuitorul. Prin urmare, este apanajul legiuitorului de a regla anumite carenţe ale unui act normativ rezultate din procesul de aplicare a legii, în cadrul procesului legislativ.

Ca atare, în opinia noastră, mecanismul prin care cele sesizate de către petenţi pot fi analizate nu este controlul de constituţionalitate, ci în cadrul procesului legislativ din Parlament, urmând ca, în funcţie de oportunitatea acestor susţineri, actul normativ criticat să fie modificat sau completat, după caz.

iii) În ceea ce priveşte o eventuală încălcare a prevederilor art.7 alin.(2) şi (4) din Legea nr. 52/2003, republicată Si modificată, facem precizarea că potrivit art.14 din acelaşi act normativ „ (1)Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, poate face plângere potrivit dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modific ările completările ulterioare. (2)Plângerea şi recursul se judecă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru”. Prin urmare, în acest caz, orice persoană interesată, care, se consideră vătămată într-un drept al său nri intr-un interes legitim, de către o autoritate publică, se poate adresa, in mod individual, instanţei de contencios administrativ competente în acest sens.

În aceste condiţii, apreciem că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la cele susţinute în petiţie.”

Documentul original AICI

Comments

comentarii

Lasă un răspuns