CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Tribunalul București a decis ca judecătoarea Alin Corbu să primească daune morale de 500.000 de lei, de zece ori mai puțin decât ceruse Statului român actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ca daune morale pentru că, în iulie 2014, a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitolului și apoi achitată.
Corbu a dat statul roman în judecată în decembrie 2018, când conducea Secţia de contencios administrativ a Instanței Supreme.
Din motivarea Tribunalului București, obținută de Europa Liberă, rezultă „că la data de 7 octombrie 2011, în presa scrisă din România au apărut brusc un număr semnificativ de articole în care s-a vehiculat informaţia referitoare la cercetarea penală a reclamantei de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un dosar de corupţie deschis pe numele a doi judecători ai Instanţei Supreme”.
În continuare, în același document se arată că, din cauza apariției în presă a informației că judecătoarea Corbu este cercetată de DNA, aceasta „a suferit un veritabil șoc emoţional”, care a avut consecințe „ireparabile asupra vieţii sale de familie/profesionale”.
„Pe de altă parte, asupra reclamantei a fost aruncată eticheta de ‘judecător corupt’, rămânând, în opinia unor ziarişti, un judecător contestabil şi după pronunţarea deciziei definitive de achitare, continuând să fie publicate în presă articole prin care prezumţia de nevinovăţie a acesteia a fost încălcată”, se mai arată în motivarea Tribunalului București.
„Statul Român, care este titularul acţiunii penale, atât timp cât are dreptul, obligaţia şi puterea de a solicita instanţelor de judecată tragerea la răspundere penală a persoanelor pentru săvârşirea de infracţiuni, trebuie să îşi asume şi responsabilitatea pierderii acţiunii penale exercitate”.
La proces, Corbu a propus un martor. Ionel Barbă, judecător la ÎCCJ și coleg cu șefa Instanței Supreme. Barbă a spus la Tribunal că Alina Corbu a fost „zdrobită” pentru că, urmare a trimiterii în judecată, a fost „arătată cu degetul ca fiind un judecător corupt”.
„Martorul a arătat că a fost afectată imaginea sa profesională pentru că, în mod inevitabil, ceilalți judecători au început să păstreze o distanță față de reclamantă. Reclamanta a slăbit extraordinar de mult iar după ce a fost achitată, când s-a întors ca judecător, arăta la fel de palidă și de obosită”.
În aceste condiții, în martie 2021, judecătorul Iulian Târțău de la Tribunalul București a decis că „prejudiciul suferit de reclamantă, urmare a acestor fapte, se apreciază că are caracter cert, actual şi de nereparat”.
Judecătorul a mai explicat în motivare că „rămânerea reclamantei fără nicio sursă de venit, ca efect al suspendării din funcţie, publicarea unor articole în presa scrisă etc, nu reprezintă fapte ilicite ale pârâtului ci reprezintă consecințe directe sau indirecte ale promovării de către pârât a unei acţiuni penale nefondate, adică reprezintă prejudicii morale aduse reclamantei, care justifică acordarea unor despăgubiri”.
Decizia a fost dată pe 8 martie 2021. În septembrie 2021, judecătorul care a judecat dosarul s-a pensionat.
În prezent, procesul este pe rolul Curții de Apel București. Dosarul nu se regăsește însă pe portalul instanțelor de judecată, portal administrat de ministerul Justiției. Dosarul nu poate fi găsit pe portalul instanțelor nici după nume, nici după număr, fiind secretizat.
