CSM despre fostul ministru al Justiției: ”Sunt șocante de-a dreptul astfel de afirmații, care demonstrează necunoașterea legii”

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii critică dur declarațiile fostului ministru al Justiției, Stelian Ion (USR-PLUS), dintr-un interviu din martie 2021. CSM a decis că afirmațiile au afectat independența sistemului judiciar. Hotărârea a fost publicată recent.

Plenului CSM, prin Hotararea nr. 208 din 14 decembrie 2021, a constatat ca, prin declaratiile sale, ministrul din acel moment al Justitiei a incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, afectand independenta autoritatii sistemului judiciar in ansamblul sau. Hotararea a fost publicata în 10 martie 2022.

”Fata de sesizarea privind afectarea independentei autoritatii sistemului judiciar in ansamblul sau, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are in vedere urmatoarea situatie de fapt, circumscrisa sub doua aspecte, primul vizand declaratiile vehemente ale persoanei care ocupa functia de ministru al justitiei la acea data, iar cel de-al doilea vizand dispunerea unui control in cadrul parchetelor, pornind de la autoritatea sa constitutionala, control dispus ca urmare a nemultumirii sale fata de solutia dispusa de procurori si judecatorul de camera preliminara intr-o cauza intens mediatizata si in care persoana care ocupa la data faptelor functia de ministru al justitiei avea o calitate, formuland chiar plangerea penala ca act de sesizare. (…)

Plenul urmeaza a analiza in ce masura declaratiile publice din data de 12.03.2021 ale ministrului justitiei la acea data, domnul Stelian Ion, au fost in masura sa afecteze independenta autoritatii sistemului judiciar in ansamblul sau.

Cu privire la declaratiile potrivit carora prin solutiile dispuse de procurori, constand in ‘declinari la solicitare preluari de dosare, reuniri din acestea, tot felul de astfel de acte’, s-au ‘eludat’ normele de competenta prevazute de lege, afirmandu-se ca ‘de multe ori au condus fie la tergiversarea dosarelor, fie la solutii parca dinainte dorite’, preliminar, Plenul retine ca prin dispunerea unor solutii de declinare de competenta, extindere de competenta, disjungere, reunire, preluare de cauze sau de trimitere a cauzei la un alt parchet, nu se poate vorbi de o ‘eludare’ a unor dispozitii legale, cat timp tocmai dispozitiile in discutie reglementeaza aceste solutii in cuprinsul art. 58, art. 59, art. 63 alin. (1) rap. la art. 43, art. 325 si art. 326 Cod procedura penala.

Insa, din analiza afirmatiilor ministrului justitiei facute publice in cadrul articolului de presa indicat, se acrediteaza ideea ca normele de procedura penala privind declinarea de competenta, preluarea cauzelor, reunirea cauzelor etc. sunt utilizate in mod discretionar de intregul corp profesional al procurorilor, doar pentru a servi unor interese straine de orice instructie penala desfasurata in conditii de legalitate, iar solutiile dispuse ar fi unele care nu au la baza o analiza a realitatii faptice, in raport cu dispozitiile legale incidente.

Sunt socante de-a dreptul astfel de afirmatii, care demonstreaza necunoasterea legii in ciuda specificului functiei ocupate si care demonstreaza mai degraba o intentie de a subordona activitatea de instrumentare a dosarelor penale propriei opinii a demnitarului, mai exact o incercare de a determina adoptarea unor solutii pe placul politicianului ministru, fapt de neconceput fata de independenta autoritatii judecatoresti.

Ceea ce este revoltator, de neconceput intr-o societate democratica, este ca ministrul justitiei de la epoca faptelor avea calitatea de petent in procedura, formuland chiar unul dintre actele de sesizare a organelor judiciare. In aceste conditii, speculand interesul public justiticat fata de amploarea evenimentelor, aceeasi persoana, negand explicit, rudimentar, justetea solutiei adoptate de procurori si judecatori, a incercat sa capitalizeze imagine publica, insa cu pretul nesocotirii grave a principiilor constitutionale si legale vizand independenta judecatorilor si, respectiv, independenta procurorilor in dispunerea solutiilor. Or, aceasta practica, specifica mai degraba unor alte epoci, trebuie respinsa categoric intr-o reala democratie.”, se arată în hotărârea citată de Luju.ro

Comments

comentarii