UNBR pierde milioane după decizia CCR privind înscrierea titlurilor executorii în RNPM. Culmea, o avocată cunoscută jubilează

Curtea Constituțională a pronunțat, zilele trecute, o decizie al cărei impact mulți nu-l conștientizează. CCR a declarat neconstituțională o prevedere care într-un an a adus circa 14 milioane lei avocaților care sunt și agenți ai operatorului UNBR la Registrul Național de Publicitate Mobiliară (RNPM) și peste 2 milioane lei direct UNBR-ului, reprezentând comisionul încasat de la agenți. CCR a fost sesizată la solicitarea unor bănci, IFN-uri și firme de recuperări creanțe. Între bănci și BRD-ul cu care are contracte avocata Marieta Avram, profesor universitar, care a ”înfierat” public, alături de avocatul Radu Rizoiu, obligația înscrierii titlurilor executorii în RNPM, anulată acum de CCR. De altfel, Avram a jubilat pe Facebook după decizia Curții.

Vă dăm niște date pentru a vedea impactul pe care l-a avut modificarea Legii 297/2018 privind publicitatea mobiliară din septembrie 2020.

În perioada de referință 01 noiembrie 2020 – 31 octombrie 2021 au fost aproximativ 330.000 de de titluri executorii înscrise in RNPM. Total taxe colectate pentru buget: aprox. 20 milioane lei, din care cota de 15% a Ministerului Justiției de 3 milioane lei.

Agenții Uniunii Naționale a Barourilor din România au inscris aproximativ 235.000 titluri executorii in RNPM, ceea ce inseamnă 14 milioane lei onorarii încasate de aceștia. Comisionul de 15% încasat de UNBR de la agenti este de peste 2 milioane lei, bani pe care UNBR nu-i va mai încasa în anul următor, ca urmare a deciziei CCR. De altfel, CLUJUST a arătat într-un articol anterior rolul crucial pe care îl are RNPM pentru bugetul UNBR.
Culmea, în ce privește câștigurile din RNPM, UNBR a fost ”sabotat” chiar din interior, de avocații Radu Rizoiu si Marieta Avram.

Aceasta din urmă a exaltat pe Facebook după decizia CCR: „Ne bucurăm ca astăzi Curtea Constituțională a decis că art.4 alin.(3) din Legea nr.297/2018 este neconstituțional. Este o soluție corecta. În urmă cu un an, în cadrul unor dezbateri juridice am sustinut neconstituționalitatea acestui text care conditiona executorialitatea înscrisurilor sub semnatură privată de înscrierea în Registrul Național de Publicitate Mobiliară. Împreună cu Cristian D. Samoilă (juristul BRD – n.red) am publicat atunci un articol pe juridice și în RRDP cu argumentele de neconstituționalitate. https://www.juridice.ro/…/un-nou-virus-in-procedura… Impactul este unul pozitiv pentru toți cei care au un înscris sub semnatură privată care este, potrivit legii, titlu executoriu și de-acum nu mai trebuie să îndeplinească formalitățile de înscriere la RNPM și să plătească taxele aferente”

După intrarea în vigoare a legii 196/2020 privind modificarea legii RNPM, avocata Marieta Avram scria un articol dur intitulat ”Un nou virus în procedura executării silite: înscrierea în RNPM a titlurilor executorii sub semnătură privată”, la care e co-semnatar consilierul juridic al BRD. Practic, Avram a oferit toate argumentele de neconstituționalitate, pe care le-au folosit toate entitățile ce au atacat dispozițiile art.4 alin.(3) din Legea nr.297/2018

Avocatul Radu Rizoiu, membru în grupul de lucru al Consiliului UNBR privind funcționarea Registrului Național de Publicitate Mobiliară (RNPM), a scris și el un articol în care critica noua prevedere, în care ridica următoarele întrebări:

”În definitiv, nimeni nu vrea să ofere publicului mai multe informații decât sunt necesare. Oare la ce le-ar folosi terților să știe că există un contract de asistență juridică între avocatul X și clientul Y? Sau un comodat? Ori o locațiune? Vrem oare să avem mare parte din raporturile obligaționale publicate în RNPM? Să știm cine cu cine a mai intrat în relații contractuale? Explozia informațională din ultimele decenii cred că ne-a învățat că mai multă informație nu face decât să ascundă informația relevantă, să o facă mai greu de găsit.”, spunea conferențiarul Rizoiu.

O precizare importantă pentru ca lumea să nu fie indusă în eroare: În RNPM ajung doar contractele care sunt puse în executare silită, nu toate contractele, astfel că dacă nu sunt probleme, nu știm ”cine cu cine a mai intrat în relații”.

Vă întrebăm și noi: Dacă vreți să încheiați contract cu o persoană sau o firmă, nu ați dori să știți dacă celălalt are datorii pentru care este executat silit? Adică dacă este țepar. Culmea este prevederea declarată neconstituțională le era de folos și băncilor în verificarea celor care le solicită credite.

Comments

comentarii

Urmărește CLUJUST pe Google News

Lasă un răspuns