Amenda primită de un local pentru igluurile de pe terasă, anulată de Judecătoria Cluj-Napoca

În perioada februarie-martie, polițiștii locali din Cluj-Napoca au împărțit amenzi, în baza legii stării de alertă, localurilor care serveau în igluuri pe terasă pe motiv că ar fi spații închise. Judecătoria Cluj-Napoca a anulat recent o astfel de amendă, arătând că nici vorbă ca acest tip de ”iglu” să se încadreze la spațiu public închis. Sentința poate fi atacată cu apel.

În fapt, prin procesul-verbal de contravenție din 31 martie 2021, întocmit de Poliția Locală Cluj-Napoca, societatea comercială a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 2000 lei pentru săvârșirea abaterii prevăzute de art.65 lit. r), art. 66 lit. c) din Legea nr. 55/2020 raportat la „anexa” 6 pct. 3 din Anexa nr. 3 HG nr. 293/2021 și la HCJSU, reținându-se că, la data de 31.03.2021, ora 19:30, la controlul efectuat pe terasă, s-a constat faptul că se desfășoară activitate de alimentație publică-restaurant. Pe această terasă au fost amplasate module semisferice tip iglu acoperite cu folie de plastic, unde erau serviți clienții, iar în ultimele 14 zile incidența cumulată a cazurilor de infectare cu SARS-COV2 depășea 3/1000 locuitori.

Procesul-verbal de sancționare a fost anulat de Judecătoria Cluj-Napoca pentru următoarele motive:

”În ceea ce privește temeinicia abaterii imputate petentei este necesar a se analiza dacă spațiul în care își desfășura petenta activitatea la data de 31.03.2021 constituia un spațiu închis sau deschis.

Sub acest aspect, contrar susținerilor petentei, instanța observă că Legea 15/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, respectiv Ghidul de implementare al acestei legi, definește unele noțiuni care au incidență și în speță.

Astfel, art.1 pct. 3 lit. m) din Legea nr. 15/2016, arată că prin spațiu public închis se înțelege orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, iar conform art. 6 pct. 3 alin. 3 din Anexa nr. 3 la HG nr. 293/2021, Măsurile prevăzute la pct. 1 și 2 se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.

De asemenea, potrivit Ghidului privind implementarea Legii nr. 15/2016, disponibil la adresa: https://www.gov.ro/ro/stiri/ghid-privind-implementarea-legii-nr-15-2016-pentru-prevenirea-i-combaterea-consumului-produselor-din-tutun, prin ”perete” se înțelege orice element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat) care limitează, separă sau izolează: – încăperile unei clădiri/ construcții între ele (pereți interiori) sau de exterior (pereți exteriori) și care susțin planșeele, etajele și acoperișul, respectiv – anumite spații ale unui sistem tehnic între ele (pereți interiori) sau sistemul tehnic de spațiul înconjurător. Având în vedere faptul că spațiile închise pot face parte dintr-o construcție sau dintr-un sistem tehnic (cort, pavilion, chioșc etc), definirea ”peretelui” trebuie să țină cont de ambele situații: -”Clădiri” sunt acele construcții pentru care Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea obținerii unei autorizații de construire. -”Sisteme tehnice” sunt acele construcții sezoniere sau provizorii care nu necesită autorizație de construire ci doar aviz/ acord de amplasare, în cazul în care se realizează activități economice. În aprecierea caracterului de închis/ deschis al unui spațiu, nu se va ține cont de: – natura materialului din care sunt confecționați pereții sau tavanul/ plafonul/ acoperișul. Oricare ar fi materialul folosit la construcția pereților sau tavanului (zidărie, textil, lemn, folie plastic etc.) și oricare ar fi densitatea materialului (material perforat etc.), atât timp cât există un tavan și cel puțin 2 pereți, spațiul respectiv va fi considerat ”spațiu închis”. – caracterul temporar sau permanent al pereților sau spațiului. Dacă un element de construcție îndeplinește funcția de”perete” (limitează, separă sau izolează) și este vizibil, spațiul din care face parte va fi considerat ”spațiu închis” chiar dacă elemental respectiv se poate plia, ridica etc. adică este perete doar temporar.

Din analiza acestor dispoziții legale rezultă că pentru a considera un spațiu public ca fiind spațiu închis este necesară îndeplinirea a trei condiții cumulative:

1. spațiul să aibă un acoperiș, plafon sau tavan;

2. spațiul să fie delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul permanent sau temporar;

3. peretele să limiteze, separe sau izoleze încăperile unei clădiri/construcții între ele (pereți interiori) sau de exterior (pereți exteriori) și să susțină planșeele, etajele și acoperișul.

În speță, din planșele fotografice anexate la dosar de către ambele părți (f.9-10, f.22-23), rezultă că spațiul analizat era format dintr-o folie de plastic, semisferică, care nu avea plafon/tavan și care avea un spațiu de pătrundere pentru clienți, acest sistem tehnic fiind denumit în limbajul comun „iglu”.

Drept urmare, având în vedere că, la data controlului, acest „iglu” nu îndeplinea niciuna dintre condițiile enumerate mai sus, înseamnă că nu poate fi considerat spațiu public închis, în sensul art. 6 pct. 3 din HG nr.293/2021.

Mai mult, instanța observă că Primăria Municipiului Cluj-Napoca și-a dat acordul la montarea a 13 module semisferice pe terasa petentei încă din data de 09.12.2020, când incidența cazurilor de Sars Cov-2 la nivelul municipiului Cluj-Napoca era mult mai ridicată (adresa f.7 verso).

Așa fiind, instanța apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.65 lit. r), art. 66 lit. c) din Legea nr. 55/2020 raportat la art. 6 pct. 3 din Anexa nr. 3 HG nr. 293/2021 ceea ce conduce la nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 și următoarele din OG nr. 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petenta S. R. S.R.L., va anula procesul-verbal de contravenție  nr…./31.03.2021, urmând a exonera petenta de la plata amenzii în cuantum de 2000 lei.

Referitor la solicitarea petentei de restituire a amenzii în cuantum de 2.000 lei, cerere formulată cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei, instanța va respinge această solicitare, având în vedere că nu s-a făcut dovada achitării amenzii.”

Comments

comentarii