Av. Marian Bota: Poate azi Baroul Cluj să ofere fiecărui membru activ suma de 3.750 lei?

Avocatul Marian Bota, care a readus în discuție chestiunea onorariilor minimale pentru avocați, a revenit cu precizări după ce a primit unele observații. Redăm mai jos textul său:

În prima parte a acestei analize am încercat să transmit faptul că în opinia mea stabilirea unor onorarii minimale (cum este cazul notarilor) înseamnă venituri mai mari pentru toți avocații. Scopul vizat a fost așadar supunerea atenției factorilor decidenți din avocatură a oportunității adoptării unor norme prin care se instituie onorarii minimale obligatorii pentru avocați.

Mi s-a atras atenția că analiza pornește de la premise greșite și în consecință și concluziile ar fi greșite. În concret, atunci când se face comparație între profesia de notar și cea de avocat ar trebui să se raporteze cota de 4% aferentă notarilor, la suma de 128 lei plătită baroului, și nu la sumă de 1.452 lei plătită casei de asigurări a avocaților.

Nu cred că e corectă observația, pentru că analiza s-a făcut la plățile către organizații, iar inclusiv suna de 1452, chiar dacă e făcută către casa de asigurări a avocaților, e tot o plată către o organizație a avocaților. Cu toate acestea, în textul primei părți am făcut modificările sugerate, însă situația în ansamblu nu se schimbă, așa cum nu se schimbă nici concluzia. Și raportat la suma de 128 lei, barourile încasează lunar aproape 1.000.000 Euro.

Astfel, pentru că avocații ar contribui doar cu suma de 128 lei (deci nu și cu suma de 1.452 lei), iar notarii contribuie cu suma de 528 lei, rezultă că notarii contribuie la organizația din care fac parte cu o sumă de aproximativ 4 ori mai mare decât avocații.

Continuând așadar raționamentul, prin raportare la suma de 15.000 lei oferită fiecărui notar membru al Camerei Notarilor Publici Cluj, concluzia logică este că Baroul Cluj ar trebui să fie în măsură să ofere fiecărui membru un ajutor financiar de 3.750 lei (15.000/4).

Poate azi Baroul Cluj să ofere fiecărui membru activ suma de 3.750 lei?

E o întrebare retorică. Este evident că nu poate. Baroul Cluj are aproximativ 1.200 de membrii. Prin urmare, ca să poată plăti o astfel de sumă fiecărui membru ar fi necesare încasările pe 29 de luni (3.750/128).

Camera Notarilor Publici Cluj are aproximativ 200 de membrii. Prin urmare, ca să poată plăti o astfel de sumă fiecărui membru ar fi necesare încasările tot pe 29 de luni (15.000/528). Cu toate acestea Camera Notarilor Publici Cluj plătește fiecărui membru suma de 15.000 lei.

Așadar, chiar dacă se modifică premisa, concluzia e aceeași.

Prin urmare, reiterez ce am menționat în prima parte, respectiv că este absolut utilă adoptarea unui sistem de onorarii minimale pe modelul notarilor.

Bănuiesc că Hotărârea Consiliului UNBR nr. 289 din 09 decembrie 2017 prin care se abrogă și respectiv se revocă unele prevederi din Hotărârea Consiliului UNBR nr. 272/26.08.2017 și din Anexa acesteia, a venit ca urmare a pronunțării cu două săptămâni înainte a Hotărârii CJUE din 23.11.2017 în cauzele conexate C‑427/16 și C‑428/16.

Însă, asta nu înseamnă că trebuie îngropată această idee. Trebuie doar identificată modalitatea corectă de adoptare a acestor norme astfel încât să se respecte prevederile legale europene.

În cauzele conexate C‑427/16 și C‑428/16, analizând situația onorariilor avocațiale minimale din Bulgaria, CJUE a stabilit că reglementarea în discuție în litigiile principale nu conține niciun criteriu precis susceptibil de a garanta că valorile minime ale remunerației avocatului, astfel cum au fost stabilite de Consiliul Superior al Baroului, sunt echitabile și justificate cu respectarea interesului general. În special, această reglementare nu prevede nicio condiție care să corespundă cerințelor formulate de Varhoven administrativen sad (Curtea Administrativă Supremă, Bulgaria) în hotărârea să din 27 iulie 2016, referitoare, printre altele, la accesul cetățenilor și al persoanelor juridice la o asistență juridică calificată, precum și la necesitatea de a preveni orice deteriorare a calității serviciilor furnizate.

Prin urmare, CJUE a decis că articolul 101 alineatul (1) TFUE coroborat cu articolul 4 alineatul (3) TUE trebuie interpretat în sensul că o reglementare națională precum cea în discuție în litigiile principale, care, pe de o parte, nu permite avocatului și clientului său să convină o remunerație cu o valoare inferioară valorii minime stabilite printr‑un regulament adoptat de o organizație profesională de avocați, precum Vissh advokatski savet (Consiliul Superior al Baroului, Bulgaria), în caz contrar acest avocat făcând obiectul unei proceduri disciplinare, și, pe de altă parte, nu autorizează instanța să dispună rambursarea unei valori a onorariilor inferioare acestei valori minime, este susceptibilă să restrângă concurența pe piața internă în sensul articolului 101 alineatul (1) TFUE. Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă o astfel de reglementare, având în vedere modalitățile concrete de aplicare a acesteia, corespunde în mod veritabil unor obiective legitime și dacă restricțiile impuse în acest fel sunt limitate la ceea ce este necesar pentru a asigura punerea în aplicare a acestor obiective legitime.

Aşadar, o astfel de reglementare ar putea să restrângă concurența pe piața internă în sensul articolului 101 alineatul (1) TFUE, doar dacă nu conține criterii precise susceptibile de a garanta că valorile minime ale remunerației avocatului sunt echitabile și justificate cu respectarea interesului general, sau dacă nu prevede nicio condiție referitoare la accesul cetățenilor și al persoanelor juridice la o asistență juridică calificată, precum și la necesitatea de a preveni orice deteriorare a calității serviciilor furnizate.

Comparativ cu alte state din UE, Italia de exemplu, are un astfel de sistem, obligatoriu și fără posibilitatea de a deroga de la limitele minime impuse. Deci este posibil și nu trebuie aprobat cu titlu de recomandare.

În Italia, stabilirea unor onorarii avocațiale minimale s-a justificat prin necesitatea de a garanta un nivel minim al calității serviciilor.

Pe lângă Italia, sunt și alte state UE care au un astfel de sistem.

Pe asta ar trebui să ne concentrăm. Asta depinde de noi și e în beneficiul nostru și al justițiabililor.

Comments

comentarii