Un avocat propune revenirea la onorarii minimale și condiții mult mai stricte de acces și rămânere în profesie

Avocatul Marian Bota, de 9 ani în Baroul Cluj, propune revenirea la onorariile minimale stabilite în 2017 de UNBR și condiții mult mai stricte de acces și rămânere în profesie.

În contextul nemulțumirii unor avocați față de modul în care organele de conducere le reprezintă interesele,  al propunerilor Consiliului de Administrație al Filialei Cluj a C.A.A. pentru îmbunătățirea situației avocaților, a OUG nr. 53/2020 și a sprijinului primit de notarii din Cluj de la Camera Notarilor Publici, avocatul Marian Bota de la SCA Budușan și Asociații a scris pe blogul lui:

”Și astfel ajungem la adevărata diferență dintre avocați și notari: onorariile, respectiv onorariile minimale.

Camera Notarilor Publici București ne informează aici că onorariul notarului este stabilit prin ordin al ministrului justiției (O.M.J. nr. 46/C/2011). Conform acestuia, sunt acte care se taxează cu onorariu fix și acte care se taxează cu onorariu gradual și procentual la valoarea determinată sau determinabilă a obiectului lor.

În ceea ce privește onorariul notarial calculat conform O.M.J. nr. 46/C/2011, trebuie reținut că acesta poate fi majorat în funcție de numărul de exemplare solicitate, complexitatea actului, întocmirea/încheierea acestuia în deplasare conform legislației în vigoare sau întocmirea/încheierea acestuia în afara orelor de program. Onorariile prevăzute de Ordinul mai sus invocat, nu sunt negociabile, fiind minimale și unitare pentru toți notarii publici.

Potrivit O.M.J. nr. 46/C/2011 (forma actualizată), pentru acte translative ale dreptului de proprietate şi de constituire a altor drepturi reale care au ca obiect bunuri imobile, unde prețul este de 700.000 lei, onorariul minim și nenegociabil al notarului este de 5.080 lei + 0,44% pentru suma care depăşeşte 600.001 lei, adică 5.520 lei.

În consecință, teoretic la orice notar te duci pe teritoriul României, dacă vrei să vinzi un imobil cu suma de 700.000 lei, o să-i plătești un onorariu de minim 5.520 lei.

Pe de altă parte, dacă ți-a luat poliția permisul de conducere și vrei să contești măsura în instanță și te decizi să apelezi la un avocat, o să ai onorarii de la 300 de lei (poate chiar mai puțin) până la 10.000 de lei (poate chiar mai mult).

În acest context, am analizat propunerile Consiliului de Administrație al Filialei Cluj a C.A.A. pentru îmbunătățirea situației avocaților, trimise prin e-mail la data de 24.04.2020. Nu zic nici că sunt bune, nici că sunt proaste. Ceea ce mi-a atras atenția e că în principiu (cu excepția lit. A), se bazează pe intervenția unor terți, străini de această profesie, iar cu titlu de exemplu reproduc următoarele:

• propuneri de modificare a legislației financiar fiscale care pot fi implementate de legiuitor pe termen mediu și lung;
• modificări ale legislației, pe termen mediu şi lung, pentru protejarea intereselor financiare ale U.N.B.R., C.A.A. Barourilor şi ale Filialelor, precum și pentru crearea de mecanisme de sporire a veniturilor financiare ale acestora;
• propuneri adresate sistemului judiciar (C.S.M., instanțe, parchete, M.J.);

Cu alte cuvinte, cu excepția unor chestiuni pur organizatorice, așteptăm să ne rezolve problemele fie puterea legislativă și executivă a României, fie puterea judecătorească.

Confraților, rezolvarea problemelor e în mâinile noastre: adoptarea la nivelul UNBR a unor Norme privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de avocați, obligatorii pentru toți membrii.

Astfel, deși inițial este adoptată Hotărârea Consiliului UNBR nr. 272 din 26 august 2017 prin care se aprobă „Tabloul onorariilor minimale” prevăzut în Anexă, parte integrantă din Hotărâre, total inexplicabil din punctual meu de vedere, 3 luni mai târziu se adoptă Hotărârea Consiliului UNBR nr. 289 din 09 decembrie 2017 prin care se abrogă și respectiv se revocă unele prevederi din Hotărârea Consiliului UNBR nr. 272/26.08.2017 și din Anexa acesteia.

Apreciez că trebuie revenit la ideea unor onorarii minimale. Ce se poate întâmpla rău? Sunt două variante, ambele în beneficiul avocaților și al societății din care facem parte:

1. o parte din justițiabili nu vor mai apela la avocat și vor încerca să-și rezolve problemele juridice singuri (fiind clar că problemele juridice nu vor dispărea); în această ipoteză pe de o parte vom avea o populație mai bine pregătită din punct de vedere juridic (ceea ce e un mare plus), iar pe de altă parte vom avea avocați ce vor petrece mai mult timp pentru a se perfecționa sau cu cei dragi (ceea ce e un și mai mare plus).
2. cealaltă parte a justiţiabililor va continua să apeleze la avocați și o să plătească onorarii mai mari;

În ambele ipoteze însă avocatul va ajunge să fie mai bine pregătit, mai dedicat dosarelor în care este implicat și mai bine remunerat. Este la mintea cocoșului că un avocat ce are mai puține dosare cu onorarii mai mari, este mai implicat și devotat muncii sale decât un avocat ce are mai multe dosare și cu onorarii mai mici.

Astfel avem un caz de win-win. Câștigă și avocatul și justițiabilul.

Prin urmare, ar trebui urgent puse în practică următoarele 2 soluții:

1. stabilirea unor onorarii minimale;
2. stabilirea unor condiții mult mai stricte de acces și rămânere în profesie;

În acest fel, pe cale naturala, va interveni o triere masivă a membrilor, prin eliminarea uscăturilor, pentru că trebuie să recunoaștem, avem o mulțime (în viitorul nu foarte îndepărtat o să scriu ceva pe exact această temă).

Doar astfel putem să demonstrăm și să susținem că facem parte dintr-o elită a societății.

După ce implementăm aceste 2 măsuri, putem și trebuie să facem presiuni la puterile legislative, executive și judecătoreşti din România pentru a adopta un cadru legislativ care să permită dependența justiţiabililor de avocați, exact cum se întâmplă în cazul notarilor.”