Inspecția Judiciară a exercitat acțiune disciplinară și a sesizat Secția pentru judecători în materie disciplinară din CSM cu privire la judecătoarea Crina Muntean de la secția penală a Tribunalului Bihor, care a vorbit într-un interviu de presă despre ”reţele de interese în justiţia locală”. Mai exact despre avocații Răzvan Doseanu și Cristian Domocoș și soțiile celor doi, care sunt judecătoare.

Cei doi avocați au depus sesizări la Inspecția Judiciară, care, în urma anchetei, a constatat că judecătoarea Crina Muntean a încălcat articolul 99 lit.a) din Legea 303/2004 privind Statutul magistraților, care se referă la ”manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”

Mai jos vă prezentăm un fragment relevant din fundamentarea soluției de admitere a sesizării de către Inspecția Judiciară:

”Responsabilitatea în menţinerea imaginii şi statutului magistratului, ca şi obligaţie de rezervă a acestuia intervin şi în afara cadrului strict profesional.

În acest context, afirmaţiile expuse cle doamna judecător Muntean Crina Elena în spaţiul public, respectiv în cadrul interviurilor prezentate mai sus, au avut un potenţial de afectare a prestigiului justiţiei, ca valoare socială ocrotită de lege.

În „Principille de la Bangalore privind conduita judiciară” se precizează că acestea sunt menite să stabilească standarde pentru conduita etică a judecătorilor, care „pornesc de la premisa că judecătorii sunt responsabili de conduita lor în faţa unor instituţii anume create pentru a asigura respectarea normelor judiciare, instituţii ce sunt ele însele independente şi imparţiale.”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că, atunci cănd este vorba despre un magistrat de rang inalt, “drepturile şi responsabilităţile” sale în privinţa exerciţiului libertăţii de exprimare au o importanţă deosebită; într-adevăr, este de aşteptat ca funcţionaril autorităţii judiciare să dea dovadă de o anumită reţinere în punerea 1n valoare a libertăţii lor de exprimare de fiecare dată când sunt în discuţie autoritatea şi imparţialitatea puterii judiciare, aşa cum s-a apreciat în cauza Wille c. Liechtenstein.

Magistraţii trebuie să-şi exprime opinille într-o manieră prudentă, măsurat, deoarece obligaţia de imparţialitate de care sunt ţinuţi trebuie să satisfacă exigentele serviciului public căruia îi asigură funcţionalitatea. Aşadar, dreptul magistratului la liberă exprimare are o limită, şi anume dreptul cetăţeanului la o justiţie independentă, echidistantă faţă de politic, echilibrată şi verticală. De asemenea, libertatea de exprimare a unui judecător şi/sau procuror are ca limită şi protecţia reputaţiei sau drepturilor celorialţi coregi magistraţi.

Aşa cum s-a subliniat constant în doctrină cu ocazia analizării limitelor dreptulu consacrat de art. 10 din Convenţie, autorităţile naţionale trebuie să asigure un just echilibru între nevoia de a proteja dreptul la libera exprimare (inciusiv al magistraţilor), pe de o parte, şi nevoia de a proteja autoritatea puterii judecătoreşti şi drepturile altor persoane, pe de altă parte.

Riscul de a conduce la pierderea respectului pentru instanţe şi a încrederii necesare în activitatea acestora, la producerea unor consecInţe nefaste în privinţa recunoaşterii instanţelor ca unice organe calificate spre a decide în privinţa soluţionării proceselor, justifică restrângerea libertăţii de exprimare.

Statutul de magistrat nu o privează pe doamna judecător Muntean Crina Elena de dreptul la liberă exprimare, drept consacrat, în mod imperativ, de dispoziţille art.8 şi 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi de dispoziţiile art.26 şi 30 din Constituţia Romăniei, însă conduita acesteia concretizata în ofirmaţtile făcute în cadrul interviurilor citate în articolele de presă, deciaraţide publice făcute în acest context, contravin obligaţiei de rezervă impusă magistraţilor fn exercitarea libertăţii de exprimare, in considerarea statutului lor.

Astfel, este încălcat echilibrul just între dreptul fundamental al individului la respectarea libertăţii de exprimare, pe de o parte, şi interesul legitim al unui stat democratic de a veghea ca funcţia publică să se conformeze scopurilor enunţate în art.10 paragraful 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Obligaţia de rezervă a magistraţilor presupune, prin însăşi natura sa, moderaţie şi reţinere în ceea ce priveşte prezentarea opiniilor de către magistrat,

In temeiul art. 10 din Convenţie, doamna judecător avea dreptul să îşi exprime opiniile în legătură cu unele aspecte ce implică activitatea instanţei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea sau acţiunea disciplinară exercitată împotriva sa Ia care face referire în cuprinsul articalelor de presă. Cu toate acestea, maniera concretă în care doamna judecător Muntean Crina Elena a înţeles să acţioneze a fost de natură a afecta acel „just echilibru” de care s-a făcut vorbire mai sus, cu atât mai mult cu cât niciun element nu tinde să arate că, îri imprejurările date, acest demers constituia pentru doamna judecător unica modalitate de a pune în valoare informaţide pe care înţelegea să le prezinte.

Afirmaţiiie şi susţineriie făcute în spaţiul public de doamna judecător Muntean Crina Elena precum şi modalitatea concretă în care au fost prezentate evenirnenteie, exprimările folosite în cuprinsul relatării, constituie atât o manifestare contrară demnităţii funcţiei cât şi o manifestare de natură a aduce atingere probităţii profesionale şi prestigiului justiţiei, fiind realizat conţinutul constitutiv al abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Contrar susţinerilor în apărare invocate de doamna judecător, afirmaţilie doamnei judecător Muntean Crina Elena în cadrul interviurilor, prezentate “in articolele de presă citate nu pot avea nici semnificaţia unui drept la replică faţă de mediatizarea acţiunii disciplinare în lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. 19-134 în condiţiiie în care nu face referire la faptele concrete imputate prin rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare care vizează abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Din cuprinsul interviului acordat de doamna judecător Crina Muntean Elena, astfel cum acesta a fost redat în articolele publicate on-line la datele de 26 iulie 2019, respectiv 04.08.2019, precum si din articolul publicat la data de 10.07.2019 (din care, la situaţia de fapt reţinută în urma cercetării au fost redate pasaje relevante) rezultă că acest magistrat a făcut afirmaţii exprese cu privire la existenţa unei reţele de interese la nivelul instantelor bihorene (Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea), din care fac parte sl avocaţi si judecători, afirmând că, în contextul în care soţii unor judecători din cadrul tribunalului şi curţii de apel sunt avocaţi, există posibilitatea obiectivă a unor intelegeri între magistrati de pronunţa reciproc soluţii favorabile în cauzele în care sotul judeffitorului ce îşi desfăşoară activitatea la cealaltă instanţă acordă asistenţă juridică.

Afirmaţiile de genul: „Da, putem vorbi despre reactivarea unor reţele de interese în justitia locaIă, chictr de o tendintă de construire de noi retele de interese”în condiţiile în care sunt făcute de un judecător, fără a fi fundamentate pe documente care au aptitudinea juridică de a certifica realitatea unei asemenea situaţii, au aptitudinea de a afecta prestigiul justiţiei.

Acreditarea ideii că ar fi victima acestei retele de interese, că şi actiunea disciplinară exercitată împotriva sa de către Inspectia judiciară este o reacţie faţă de activitatea sa în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, făcută “in scopul de a se numi judecători agreati de interesele locale, cu detalierea aspectelor în apărare faţă de faptele reţinute în sarcina sa în procedura disciplinară precum şi susţineri de genul: Am deranjat prin faptul că am vorbit, nu în culisele instantei, ci în proceduri judiciare”; „Practic, sunt sanctionată pentru cum găndesc” afectează prestigiul justiţiei, reprezintă o manifestare care aduce atingere onoarei şi demnităţii profesiei, incompatibilă cu statutul magistratului.

Menţionarea expresă în exemplificarea susţinerii privind constituirea unei reţele de interese a numelui judecătorilor: Loredana Doseanu, din cadrul Curţii de Apel Oradea, Carmen Domocoş, din cadrul Tribunalului Bihor, care exercită şi funcţia de preşedinte de instanţă, precum şi al judecătorului Florica Roman (care formează complet cu doamna judecător Loredana Doseanu) sunt de asemenea de natură a afecta onoarea şi probitatea profesională şi respectiv prestigiul justiţiei.

Exemplificările de genul: „Vă ofer câteva date. Domnul avocat Răzvan Doseanu este sotul doomnei judecător Loredana Doseanu, judecător în cadrul Curţii de Apel Oradea şi colegă de complet cu doamna judecător Florica Roman, doamna judecător Florica Roman a fost trimisă în judecată de DNA Oradeo împreună cu judecătorii Raluca Cuc, Denisa Vidican, Ovidiu Galea soluţia de clasore dotă în cauză fiind intens mediatizotă”; „pe perioada suspendării din activitatea de judecător, doomna judecător Raluca Cuc a desfăsurat activitate remunerată în cadrul Biroului avocatial al avocatului Doseanu”•„Sotul doamnei judecător Carmen Domocoş, actualui preşedinte al Tribunalului Bihor, este avocat si pledează în cauze înregistrate în materie civilă şi “in materia contenciosului administrativ. Răzvan Doseanu pledează, în marea majoritate a cauzelor, în materie penaiă””in contextul în care sunt făcute au aceeasi semnificaţie.

Aceste afirmaţii privind crearea unor reţele de interese la nivelul instanţelor bihorene, nefundamentate pe elemente obiective care să aibă aptitudinea juridică de a certifica o asemenea realitate, făcute de un judecător, chiar dacă reprezintă simple presupuneri ale magistratului Muntean Crina Elena, realizează conţinutul constitutiv al abaterii disciplinare prevăzute de art, 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Afirmaţiile în cauză, în contextul în care au fost exprimate şi modui de expunere realizează conţinutul constitutiv al abaterii disciplinare analizate din perspectiva laturii obiective, fiind de natură să transmită unui cititor obiectiv mesajul existenţei unui act de justiţie subiectiv, influenţat de numele avocatului care acordă asistenţă juridică unei părfi şi de completul care solufionează cauza, precum si acela referitor la existenţa unor reţele de interese locale în justiţia bihoreonă care au ca efect favorizarea unor inculpaţi, persoane cu funcţil pe plan local, iar procedura disciplinară anterioară desfăşurată împotriva sa, are ca scop înlăturarea din funcţia de judecător de drepturi şi libert ăţi si numirea unei alt magistrat agreat de aceste reţele.

Acelaşi mesaj rezultă dincolo de orice dubiu şi din detaliile expuse de doamna judecător Crina Muntean în aceleaşi articole de presă de genul: “Vă dau un exemplu: un dosar înregistrat pe rolui Curtii de Apel Oradea, dosarul nr.1592/111/2016, a fost judecat de doamnele judecător Loredana Doseanu, soţia avocatului Doseanu, şi de doamna judecător Florica Roman.

Apărătorul intimatului a fost avocatul Cristian Domocoş, sotul preşedintelui Tribunolului Bihor. Apelul petentilor a fost respins. Preşedintele Tribunalului Bihor, doamna Carmen Domocoş, a iniţiat, în a doua jumătate a anului 2018, mai multe acţiuni vizând, în esenţă, înlăturarea mea din funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi, demersuri finalizate prin respingerea in mod repetat de către Colegiul de Conducere al Tribunalului Bihor a acestor cereri.

La finele anului 2018, după eşecul acţiunilor preşedintelui Tribunalului Bihor, în media locală şi naţională au avut loc mai multe intervenţii ale avocatului Răzvan Doseanu vizând activitatea mea profesională în materia emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, ca judecător de drepturi şi libertăţi.

Concomitenţa şi consensul dintre demersul avocatului Doseanu şi demersui preşedintelui Tribunalului Bihor, doomna Carmen Domocoş, văditul interes comun ai acestora, în ce priveşte magistratui desemnat să exercite funcţia de judecător de drepturi Şi libertăti, în condiţille relaţionării dosarului pe care l-am menţionat”

Chiar dacă aceste afirmații au semnificația unor simple presupuneri ale judecătoruui Muntean Crina, nefiind probată existența unui act de justiție subiectiv, influențat de numele avocatului care acordă asistență judiciară unei părți și de compunerea completului care soluționează cauza, calitatea în care doamna Muntean Crina a făcut acest susțineri genereală efectul prevăzut de lege pentru existența abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit.a) din Legea nr. 303/2004, contravenind obligațiilor care revin judecătorilor în temeiul art.90 din aceeași reglementare.”

Comments

comentarii