Două persoane, între care un executor judecătoresc, au fost obligate de instanță, printr-o decizie definitivă, să publice pe conturilor lor de Facebook hotărârea judecătorească prin care au fost puși la plata unor daune morale către doi reclamanți pe care i-au jignit, inclusiv pe rețeaua de socializare.

Conflictul a pornit de la doi foști soți, care după divorț au început o serie de procese civile și și-au făcut reciproc plângeri penale. Femeia îl are ca aliat pe un executor judecătoresc, iar fostul soț pe fratele lui. Cei doi frați au fost cei care s-au adresat Judecătoriei Târgu Mureș într-un proces de pretenții, în care au solicitat daune morale pentru expresii jignitoare adresate de pârâți, publicarea hotărârii într-un ziar local și pe conturile de Facebook ale pârâților. Prima instanța a admis doar în parte cererea, fără despăgubiri și publicarea pe Facebook, ci doar în ziar local. Ulterior, Tribunalul Mureș a admis apelul reclamanților, acordându-le despăgubiri și obligând pârâții și să publice hotărârea pe conturile de Facebook.

Cu privire la starea de fapt, instanța a reținut că ”din susținerile părților, din inscrisurile depuse în probațiune și din probele testimoniale administrate că, de mai mult timp, între părți există relații conflictuale, tensionate, concretizate într-un lung șir de procese civile sau penale.”

Potrivit motivării ”pârâta de rând I, Florea Claudia Daniela a fost căsătorită cu reclamantul German Călin Dănuț, din anul 2007 și până la data de 05.03.2014, dată la care Judecătoria Tg- Mureș a pronunțat, în dosarul nr. …/320/2013, Sentința nr. 1.033/2014, prin care s-a dispus desfacerea acesteia.”

În cursul lunii ianuarie 2013 pârâta de rând 1 a introdus o acțiune având ca obiect emiterea unui ordin de protecție împotriva reclamantului German Călin Dănuț, acțiune ce a fost admisă prin Sentința nr. 892/13.02.2014, pronunțată de Judecătoria Tg- Mureș în dosar nr…. rămasă definitivă prin nerecurare.

În data de 24.09.2013 Florea a formulat împotriva fostului soț plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de furt și amenințare, sesizare care s-a soluționat cu neînceperea urmăririi penale

In data de 14.11.2013, executorul judecătoresc Sergiu Aștelean, care este pârât în dosarul de pretenții, a formulat plângere penală împotriva reclamantului German Călin Dănuț pentru săvârșirea infracțiunii de loviri si alte violențe, soluționată prin Ordonanța de clasare din data de 27.01.2014 pronunțată în dosar nr. 6340/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș

În cursul lunii septembrie, Aștelean a formulat plângerea penală ce constituie obiectul dosarului nr. 6262/P/2014, aflat în curs de soluționare pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, prin care German a fost acuzat cu privire la furtul camerelor video de supraveghere instalate la sediul profesional al executorului.

Șirul lung de acuzații reciproce s-a materializat și în sesizări pe care și le-au făcut în mod reciproc angajatorilor.

Astfel, în data 10.10.2014, Florea a expediat, prin intermediul cabinetului de executor judecătoresc al lui Aștelean Sergu, o notificare către angajatorul lui Dănuț Germna, și una către angajatorul fratelui acestuia.

La rândul lor reclamanții au formulat sesizări la Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Mureș, care, in conformitate cu adresa nr. 530/18.11.2014 a declansat actiunea disciplinară împotriva executorului judecătoresc Astelean Florin Sergiu.

”În esență, tensiunile dintre părți constituie rezultatul neînțelegerilor din timpul căsniciei reclamantului German Călin cu pârâta Florea Claudia, care își reproșează reciproc relații extraconjugale și nemultumiri cu privire la partajul bunurilor comune și la paternitatea minorei F.A.”, se arată în sentință.

Instanța a reținutsăvârșirea de către pârâti a următoarelor fapte:

–  depunerea de copii de pe ordinul de protectie în cutiile postale ale vecinilor din imobilul unde locuieste German Ștefan, personal sau din dispoziția pârâtei Claudia cu scopul ca reclamantul German să fie făcut de rușine în fata vecinilor;

–  postarea de pe contul de Facebook al pârâtului Astelean Florin Sergiu a unei postări denigratoare din partea unui „detectiv particular”  cu privire la reclamantul German Călin

–  transmiterea unei scrisori acuzatoare conducerii angajatorului unde lucrează reclamantul Germna Dănuțș și care din întâmplare a ajuns și la cunostinta angajatilor

–  transmiterea unei scrisori și a unor mesaje denigratoare la adresa reclamantilor angajatorului reclamantului German Ștefan

–  adresarea unor cuvinte jignitoare

Mai jos puteți citi în motivarea deciziei Tribunalului Mureș de ce au fost obligați pârâții să publice hotărârea pe conturile personale de Facebook, care este considera spațiu public.

DECIZIA CIVILĂ Nr. 89/2017  Tribunalul Mureș

Instanța de apel reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenții, înregistrată, sub nr. de dosar 881/320/2015, reclamantul GERMAN ŞTEFAN în contradictoriu cu pârâții FLOREA CLAUDIA DANIELA și AŞTELEAN FLORIN SERGIU, a solicitat instanței, obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, ca urmare a încălcării de către aceștia a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului la onoare, demnitate, reputație, imagine și viață privată, obligarea pârâților, în temeiul disp. art.253, al.3, lit. a Cod Civil la publicarea hotărârii ce urmează a fi pronunțată în cauză, într-un ziar de răspândire locală, precum și pe adresele personale ale acestora în cadrul rețelei de socializare Facebook, obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenții, înregistrată, sub nr. de dosar nr. …, reclamantul GERMAN CĂLIN-DĂNUŢ în contradictoriu cu pârâții FLOREA CLAUDIA DANIELA și AŞTELEAN FLORIN SERGIU, a solicitat:

–  Obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 15.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, ca urmare a încălcării de către aceștia a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului la onoare, demnitate, reputație, imagine și viată privată;

–  Obligarea pârâților, în temeiul disp. art. 253, alin. 3, lit. a Cod civ. la publicarea hotărârii ce urmează a fi pronunțată în cauză, într-un ziar de răspândire locală, precum și pe adresele personale ale acestora in cadrul rețelei de socializare Facebook;

–  Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea pronunțată la data de 29.04.2015 în dosarul civil nr. … al Judecătoriei Tg. Mureș s-a dispus conexarea dosarului respectiv la dosarul nr. 881/320/2015 cererile judecându-se împreună.

Instanța de apel observă că într-adevăr potrivit art.1385 Cod civil prejudiciul se repară integral dacă prin lege nu s-a stabilit altfel. Se observă că prin întâmpinarea formulată de intimați nu s-au contestat faptele și culpa lor. S-a considerat însă că și apelanții au o culpă în situația conflictuală. Se observă că potrivit art.249 C.pr.civ. cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

Or din nici o probă nu rezultă că apelanții ar avea o culpă în ceea ce privește postările de pe Facebook. Postările s-au efectuat pe pagina de facebook a BIOEEL, angajator lui GERMAN CĂLIN-DĂNUŢ și pe pagina de Facebook a Taxi Pluto angajator lui GERMAN ŞTEFAN.

Prin implicarea locurilor de muncă ale apelanților în conflict s-a adus în mod clar un prejudiciu onoarei și reputației atât apelanților la locul de muncă și în fața celor ce puteau accesa pagina respectivă cât și angajatorilor acestora. Or din nici o probă nu rezultă că, este culpa apelanților în implicarea adreselor de facebook a angajatorilor lor. Dimpotrivă, din modul de adresare pe pagina de facebook, comentarii adiacente linkuri-lor postate, expresii de genul „autor de fapte penale”, „dezechilibrat emoțional”, „infractor”, cu indicarea domiciliului GERMAN CĂLIN-DĂNUŢ reprezintă în mod evident o faptă ilicită a intimaților așa cum a reținut și prima instanță.

Nu se poate însă reține nici o culpă a apelanților în postările de pe facebook, aceștia nedepășind cadrul privat în care se discuta starea conflictuală până la acel moment. Culpa, în producerea faptei ilicite de a posta expresii jignitoare pe internet, respectiv la producerea unui prejudiciu onoarei și demnității apelanților, aparține intimaților. Or potrivit art.1371 Cod civil „în cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o”. Prin urmare intimații sunt ținuți să răspundă doar pentru postările de pe facebook care a lezat demnitatea, onoare și reputați aapelnților.

Într-adevăr, prima instanță, a considerat că și reclamantii, in special reclamantul GERMAN CĂLIN-DĂNUŢ, au propria parte de responsabilitate în crearea acestei stări conflictuale, și că au existat schimburi de mesaje telefonice sau email cu folosirea unor cuvinte și acuzații urâte. Nu s-a indicat însă nici un mesaj telefonic sau email jignitor scris de apelanți. Chiar dacă ar exista o culpă a apelanților în crearea stării de tensiune, aceasta se are în vedere la dozarea despăgubirilor și nu este de natură a înlătura răspunderea civilă.

Referitor la cuantumul depăgubirilor ce se impun a se acorda nici practica judiciara, nici literatura de specialitate nu sunt unanime in a stabili caracterul despagubirilor care se acorda in caz de daune morale (reparatorii sau compensatorii), acestea fiind acordate insă in mod constant ( cel putin ulterior anului 1989) și sub forma baneasca. In opinia instanței, despăgubirea baneasca acordata pentru un prejudiciu nepatrimonial este prin destinatia ei necesara usurarii situatiei persoanei lezate si acordarii unei satisfactii, banii neavând rolul de a repara prejudiciul moral, ci de a compensa, deoarece alocare unei sume de bani nu este singurul mod de reparatie, existând si mijloace mai apropiate de daunele morale, cum ar fi publicarea hotararii de condamnare sau obligare in presa ( art. 253 C. civ.). Aceasta este in general optica impartasita in literatura juridica franceza ( a se veda G. Viney, Les obligation. La responsabilite-effets, in Traite de droit civil, Paris 1988, p. 200-201), dar si in literatura juridica română ( spre ex. M. B., Metode si criterii de evaluare a despăgubirilor banesti pentru daunele morale, in Dreptul nr. 10/1996, p. 47).

Conform art.72 Cod civil „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”

Totodată potrivit art. 74 Cod civil „h) utilizarea, cu rea-credință, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;

i) difuzarea sau utilizarea corespondenței, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reședința, precum și numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparțin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele.”

Codul civil reglementează la modul general și exemplificativ, mijloacele de ocrotire a dreptuirilor nepatrimoniale. Astfel, conform art.253 alin.3 din acest act normativ, „Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanței să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanță spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:

a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare;

b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.

De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acțiune este supus prescripției extinctive.”

Prin urmare apelanții au dreptul, față de prevederile mai sus arătate atât la o reparație patrimonială cât și la publicarea hotărârii judecătorești.

În ceea ce privește reparația patrimonială instanța de apel apreciază că, față de întinderea prejudiciului și modul de săvârșire a faptei ilicite este suficientă suma de 5000 lei pentru ambii apelanți, din partea intimaților, în baza art.1357 alin.1 raportat la art.253 alin.3 Cod civil.

În ceea ce privește publicarea hotărârii pe adresele de Facebook ale pârâților intimați, prima instanță a considerat că nu se poate dispune publicarea acesteia, deoarece adresa de facebook este un mijloc de comunicare privat, în care nu se poate interfera nici măcar instanța de judecată, titularul contului de facebook hotărând cuprinsul postărilor sale.

În ceea ce privește acest motiv de apel referitor la considerarea adresei de Facebook drept spațiu public, instanța de apel observă că în general o faptă antisocială, indiferent de natura sa juridică (inclusiv ilicită civil) se consideră a fi săvârșită „în public” atunci când locul săvârșirii faptei aparține unei colectivități umane sau provine de la o asemenea colectivitate, la care participă respectiva colectivitate prin acțiuni adresate participanților. Or, este indubitabil că în litigiu comportamentul pretins discriminatoriu al reclamantului recurent s-a manifestat pe pagina on-line (cu acces public).

Vastitatea unei rețele de socializare presupune, raportat la natura, particularitățile și scopul acesteia, că utilizatorii nu dețin proprietatea spațiului efectiv de publicare, neputând estima și cu atât mai puțin controla întinderea acestui spațiu, care, astfel, capătă caracter public și accesibilitate potențială.

Prin urmare, nu se poate reține că rețeaua de socializare Facebook ar fi un spațiu privat atâta timp cât aceasta este o rețea de socializare (informațională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa liber cu alți utilizatori, deja înscriși.

Așadar, fapta constând în expresiile jignitoare postate pe pagina rețelei de socializare îndeplinește exigența juridică privind „caracterul public” întrucât, pe de o parte, mesajul a fost postat pe o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator (utilizator existent – eventual „prieten”; utilizator nou – potențial „prieten” sau utilizator „intermediat”), în fața unui anumit număr de persoane, și, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenția parvenirii la cunoștința utilizatorilor publici ai paginii (în mod direct a „prietenilor” și indirect a celor care ar avea acces mijlocit).

De altfel prin Sentința nr. 21 din 17 ianuarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, definitivă prin Decizia nr. 4546/27 noiembrie 2016 a ÎCCJ, Secția de Contencios administrativ și fiscal, s-au avut în vedere tocmai aceste considerații în reținerea ca spațiu public a postărilor pe rețeaua de socializare.

Prin urmare și sub acest aspect hotărârea primei instanțe este neteminică și nelegală, urmând a se modifica dispoziția de respingere a solicitării reclamanților de publicare a hotărârii, pe conturile personale ale rețelei de socializare Facebook.

Față de cele arătate mai sus având în vedere prevederile art.480 C.pr.civ.  se va admite apelul declarat de apelanții GERMAN ȘTEFAN și GERMAN CĂLIN-DĂNUŢ împotriva sentinței civile nr. 1955 din 7 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș și în consecință se va schimba în parte hotărârea apelată în sensul că obligă pe pârâții FLOREA CLAUDIA DANIELA și AŞTELEAN FLORIN SERGIU în solidar, la plata către fiecare dintre reclamanții GERMAN ȘTEFAN și GERMAN CĂLIN-DĂNUŢ, a câte unei sume de 5.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale cauzate precum și la publicarea, pe cheltuiala acestora, a hotărârii, într-un ziar local și pe conturile personale ale rețelei de socializare Facebook.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii primei instanțe.

Având în vedere prevederile art. 453, alin. 1 Cod procedură civilă se vor obliga intimații FLOREA CLAUDIA DANIELA și AŞTELEAN FLORIN SERGIU la plata către apelantul German Ștefan a sumei de 550 lei și la plata către apelantul German Dănuț a sumei de 1.050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel constând în taxă de timbru și onorariu avocațial.

 

Comments

comentarii