Adjunctul șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, șeful Poliției municipiului Cluj-Napoca și șeful serviciului de ordine publică din cadrul IPJ Cluj, alături de un ofițer psiholog și purtătorul de cuvânt al inspectoratului au vorbit într-o conferință de presă de proiectul de lege referitor la întărirea autorității polițistului, aflat acum în dezbatere publică.

”Acest proiect a avut la bază propunerile polițiștilor și are drept scop înlăturarea acelor situații în care aceștia nu pot interveni eficient pentru a-i proteja pe cetățenii de bună-credință. Un polițist susținut de un cadru legal care să îi sprijine activitatea de zi cu zi înseamnă un polițist care va răspunde mai bine și mai repede cerințelor de siguranță ale membrilor comunității.”, a precizat purtătorul de cuvânt IPJ Cluj, agent principal de poliție Carmen Jucan.

Pachetul de propuneri privind întărirea autorității personalului M.A.I.  se referă la cele mai frecvente proceduri de acțiune ale polițiștilor care privesc direct interacțiunea cu cetățenii – legitimarea, încătușarea, conducerea la sediul poliției. Acestea vor fi introduse în Legea de funcționare a Poliției, pentru a fi cunoscute de toți cetățenii.

Proiectul prevede majorarea sancțiunii pentru refuzul de legitimare, fiind prevăzute limite între 500 și 1.500 de lei.

De asemenea, se introduce prezumția de intenție a unei acțiuni violente îndreptată împotriva polițistului. Astfel, poliţistul are dreptul să solicite oricărei persoane care face obiectul unor măsuri polițienești să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, să țină mâinile la vedere şi/sau să adopte o poziție inofensivă care exclude săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva acestuia.

Se reglementează și situațiile când polițistul are dreptul de a pătrunde într-un spațiu privat fără acordul proprietarului.

Potrivit proiectului, polițistul are dreptul de a pătrunde într-o locuință sau orice spațiu delimitat în orice mod ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără învoirea acesteia sau a reprezentatului legal, dacă:
a) există indicii că în acel spațiu se află o persoană a cărei viață sau integritate corporală este pusă în pericol sau o persoană decedată;
b) în acel spațiu se află autorul unei infracțiuni flagrante, comisă prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante, prin violență, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită;
c) în acel spațiu se află autorul unui act terorist.

Polițistul poate pătrunde în spațiul respectiv, inclusiv prin folosirea forței:
a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistență armată sau alte tipuri de violență ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările polițistului de a pătrunde în acel spațiu.

Atunci, pentru a cunoaste toti cetatenii care sunt limitele de actiune ale politiei, sunt necesare a fi introduse în cadrul unei legi. Vreau să precizez că propunerile au fost analizate si dezbatute in cadrul ministerului, avand la baza inclusiv analiza comparativă cu textele unor legi din Italia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, dar si Cehia, Polonia. Propunerile vin și dintr-o necesitate de a adapt legislația existentă  la necesitatile si realitatile de zi cu zi din societatea noastra. 

Bineînțeles că acest propuneri au trecut printr-un filtru de legalitate al specialistilor MAI tocmai pentru a nu avea norme care sa intre in contraidictie cu legislația europeană si cea internă.

Pe lângă acest pachet pentru întărirea autorității, a fost conceput si un modul de pregatire pentru politisti, un modul de pregătire tactica si psihologica, tocmai pentru a fi si noi cat mai bine pregatiti sa ne adaptam cerintelor din teren si pentru a avea un serviciu politienesc de calitate”, a spus adjunctul șefului IPJ Cluj,  comisar șef Constantin Ilea. 

Un exemplu banal cu care noi polițiștii ne confruntăm în teren este legat de refuzul de legitimare și de aici pot genera alte activități pe care le-am enumerat mai sus. Și totul porneste de la o banală contraventie la regimul rutier, de exemplu. Încătușarea poate fi o varianta la care se ajunge din cauza lipsei de cooperare sau lipsei de informații cu care persoana cu care interacționăm să confruntă Să nu uităm că trecerea strazii prin loc nepermis sau pe culoarea roșie a semaforului de către un pieton constituie a treia mare cauză de producere a accidentelor rutiere grave, din păcate.

În momentul în care polițistul încearcă să interacționeze cu o persoană care se face vinovată de acest gen de contavenție, prima atitudine pe care o întâmpinăm din partea cetățenilor este faptul ca nu constientizeaza gravitatea faptei comise sau ca consideră că nu este asa grava in raport cu toate problemele din lumea intreaga. Poate fi hilară situația, dar sunt foarte multe cazuri cu discutii în contradictoriu cu polițistul, care, în momentul în care îi solicită date cu caracter personal în vederea legitimării, nici nu apucă să-i comunice posibilitatea sancționării că persoana în cauză considera politistul un factor de stres și începe să se manifeste prin vociferari, prin solicitarea sprijinului altor persoane și se ajunge la situații complicate în care polițistul este acuzat de abuz.

Deci de la simpla legitimare, noi ajungem să fim catalogați ca și forțe opresoare asupra populației.  Abuz este un cuvant des intalnit in activitatea noastra. Atunci vrem sa polularizam către toți beneficiarii serviciului polițienesc drepturile si mai ales obligatiile la care sunt îndreptățiți să achiesezi.  Pentru că libertatea nu vine doar cu drepturi, cum probabil unora le place să se erijeze.”

Adjunctul IPJ Cluj, Constantin Ilea, a precizat că, în paralel cu proiectul, a fost gandit un modul pentru pregatirea politistilor. ”Un modul tactic de intervenție, adică acele situatii foarte frecvente pe care polițistul le întâlnește în stradă, pentru care trebuie să fie foarte bine pregătit astfel încât toate activitățile să-i intre în reflex, pentru a acționa la nivel mental. Iar pentru a manageria foarte corect în sprijinul cetățeanului și pentru a respecta principiul gradualității, necesității intervențiie, o să fie un modul pentru pregătirea polițistului pe ce înseamnă managementul stresului. Pentru că ați văzut des că cetățenii opriți în trafic au întotdeauna un comportament contradictoriu și de cele mai multe ori sunt în zona provocării, unde politistul trebuie sa fie cat mai bine pregatit pentru a raspunde cu tact provocarilor din stradă”

Ioana Rotaru, ofițer psiholog în cadrul IPJ Cluj, a explicat în ce consta modului: ”Pornind de la faptul că angajații care își desfășoară activitatea în domeniul respectării legii de obicei sunt supuși unor conditii maxime de constrangere si suprasolicitare emotionala, ne-am gândit să desfășurăm niște cursuri care au ca scop creșterea autorității personalului insituției, dar și protecția acestora, pentru că am văzut și în presă sunt numeroase situații în care colegii noștri au fost supuși riscului de a-și pierde viața și chiar au fost astfel de situații. Motiv pentru care vor fi demarate, începând cu această lună, cursuri de pregătire psihologică a colegilor noștri, a căror rol va fi optimizarea din punct de vedere psihologic al modului de pregătire a misiunilor și, de asemenea, eficientizarea intervenției propriu-zise. Astfel au fost gândite scenarii interactive si exerciții practice adaptate unor situații reale cu care colegii noștri se confruntă, astfel încât pe baza a ce vom face la cursuri să favorizăm dezvoltarea unor automatisme în modul de acțiune al acestora în activitățile polițienești.”

Proiectul de lege

Comments

comentarii