Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiţiei hotărârea plenului conţinând motivele care au fundamentat avizul negativ emis asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Iată câteva paragrafe din motivarea hotărârii de 20 de pagini:

”Proiectul de lege transmis spre avizare nesocotește, în aspectele esențiale, garanții fundamentale pentru funcționarea sistemului judiciar, contravenind dispozițiilor constituționale. ”

”Propunerea de abrogare a articolului 136 din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu consecința gestionării în continuare a bugetului instanțelor de către Ministerul Justiției, contravine principiului constituțional al independenței justiției. ”

”Contrare dispozițiilor Legii fundamentale sunt și dispozițiile din proiect referitoare la răspunderea patrimonială a magistraților pentru erorile judiciare”

”Proiectul de lege promovează soluții necorespunzătoare în aspecte, de asemenea, esențiale pentru sistemul judiciar, cu profund impact negativ asupra funcționării normale a acestuia.

Una intre aceste soluții promovate de Ministerul Justiției prin proiectul de act normativ se referă la condițiile de acces în magistratură.”

”Modificările propuse de proiect conduc, fără îndoială, la reducerea bazei de selecție a candidaților, cu consecința scăderii, pe termen mediu, a calității profesionale a magistraților.

Sistemul actual permit accesul în magistratură a acelor absolvenți de drept care sunt cel mai bine pregătiți. Sistemul propus îi va obliga tocmai pe aceștia să se orienteze către alte profesii juridice, în special către profesiile liberale. Este greu de crezut că aceștia, după vârsta de 30 de ani și după o experiență profesională de minimul 5 ani, dacă au reușit să se adapteze acelei profesii și au început să obțină rezultate bune și un venit încurajator, vor renunța la o carieră în curs de consolidare, cu reale premise de dezvoltare, pentru a începe o altă carieră, în magistratură.

Orice inconvenient decurgând din vârsta tânără și din lipsa de experiență a magistraților aflați la început ar putea fi remediat prin luarea altor măsuri, cum ar fi creșterea perioadei de stagiatură, creșterea perioadei de pregătire profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii, instituirea unor completuri colegiale în care judecătorii stagiari să intre alături de judecători definitivi sau organizarea sistemului de parchete în așa fel încât să fie asigurată îndrumarea procurorilor stagiari.

Pe de altă parte, invocarea lipsei de experiență a celor care sunt admiși în prezent la INM, fără limită de vârstă, este cu atât mai nejustificată cu cât, potrivit art. 37 din Constituție, au dreptul de a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale cetățenii care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani.

Nu în ultimul rând, referirea la ”profesiile juridice reglementate de lege” nu întrunește cerințele de previzibilitate, în condițiile în care în cuprinsul legii nu se arată care sunt, în concret, aceste profesii”

”Prin alte soluții propuse, proiectul de lege se înscrie într-o tendință de evident regres, atât în raport de reglementările în vigore, cât și în raport cu forma anterioară a proiectului de lege pentru modificarea și completarea ”legilor justiției” promovat tot de Ministerul Justiției la finalul anului 2016”

Descărcați aici motivarea integrală!

Comments

comentarii