Fotograful Revoluției de la Cluj, Răzvan Rotta, cel care a realizat celebrul album cu fotografii-document din timpul incidentelor din 21 decembrie 1989, se judecă cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care a cerut instanței să constate calitatea pârâtului de colaborator al Securității. La fond, Rotta a câștigat, fiind respinsă cererea CNSAS, iar dosarul este în recurs la Înalta Curte.

Totul a început de la cererea din 2010 adresată CNSAS de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din decembrie 1989, prin care s-a solicitat verificarea lu Răzvan Rotta, in calitate de detinator al titlului de luptatator pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989.

Potrivit CNSAS, Rotta a avut două perioade în care a colaborat cu Securitatea: între anii 1972-1978,  ca informator cu pseudonimul ”Ștefan”, și între anii 1982-1986, sub pseudonimul ”Darie”.

Prezentăm mai jos extrase din acțiunea depusă la instanță de CNSAS:

”Asa cum rezulta din cuprinsul notei de constatare din 5.11.2013 si din inscrisurile pe care le atasam actiunii noatre, domnul Rotta a fost recrutat initial in iunie 1971 de catre Inspectoratul Județean de Securitate Cluj in perioada cand functiona ca ghid O.N.T sub numele conspirativ Stefan, deoarece isi crease relatii in randul “cetatenilor occidentali”. La data de 20.06.1972, a fost preluat in legatura lt.maj. Creanga din cadrul serviciului 3 al I.J.S Cluj, deoarece urma sa plece ca turist in RFG. In decembrie 1972 este trecut in categoaria informatorilor, fiind dirijat de langa lectorul Windisch din RFG, persoana aflata in preocuparile organelor de securitate. Dupa absolvirea facultatii de filologie din Cluj, a fost folosit in continuare de organele de securitate pe langa unele persoane din Romania cunoscute ca au relatii cu cetateni straini.

Deoarece incepand cu anul 1975 s-a remarcat o scadere a aportului sau informativ, motivata de faptul ca nu i s-a aprobat cererea de a merge in RFG in vizita turistica, la data de 5.04.1976 s-a organizat o intalnire la care a participat si seful serviciului 3 din cadrul I.S.J Cluj. Cu aceasta ocazie domnul Rotta “a promis ca in viitor va depune mai mult interes” si va informa fara rezerve organele de securitate. La aceeasi data a confirmat colaborarea prin semnarea unui angajament olograf.

La data de 31.01.1978 se aproba incetarea legaturii cu informatorul Stefan din lipsa de posibilitati informative. In paralel, incepand cu anul 1976, paratul s-a aflat in supraveghere informativa a serviciului 3 al ISJ Cluj, fiind semnalat ca intretine relatii intense cu mai multe persoane in strainatate, in special RFG, relatii despre care nu informase organele de securitate. In 1978, odata cu aprobarea abandonarii, se propune de asemenea luarea in supraveghere informativa la problema vest-germana, demararea cercetarii in vederea avertizarii si aviz negativ la eliberarea pasaportului. Dosarul supravegherii informative s-a inchis in noiembrie 1983, fara a se dispune nicio masura adupra domnului Rotta, acesta fiind deja, de aproape un an, reactivat ca sursa Darie.

La data de 27.09.1982, acelasi serviciu 3 al securitatii judetene Cluj propune recrutarea din nou a domnului Rotta sub numele Darie, “pentru asigurarea supravegherii informative a unor elemente care au fost la studii diferite perioade in RFG, a unor cetateni vest-germanici veniti oficial la Cluj-Napoca, precum si a rudelor si legaturilor persoanelor care au emigrat sau au ramas ilegal acolo”, deschizandu-se in acest sens un nou dosar personal cu nr. Activ 24911.

Cea de-a doua perioada de colaborare a continuat pana in 1986, fiiind identificata o nota informativa datata 18.01.1086. Precizam ca nu a fost identificat vreun document cu propuneri de abandonare relativ la cea de-a doua perioada de colaborare, insa dosarul care reflecta activitatea din perioada 1982-1986 a fost clasat la data de 15.08.1991.

Ca urmare, ambele perioade de colaborare, 1971-1978 aferenta dosar personal cu nr activ 17458, respectiv perioada 1982-1986 aferenta dosar personal cu nr activ 24911 au fost arhivate intr-un dosar R 278916 (cota CNSAS) ce cuprinde 4 volume.

In concluzie va rugam sa apreciati asupra calitatii de colaborator al securitatii in ceea ce il priveste pe domnul Rotta, analizand relevanta materialelor furnizate de domnia sa. Dupa cum putem observa, norma citata (art 2 lit b din OUG 24 din 2008 completari legea 293/2008.)

Apreciem ca satisface cele doua conditii cumulative impuse de legiuitor pentru constatarea calitatii de colaborator nota informativa din 19.10.1972 in care paratul relateaza persoanele pe care le-a contactat in strainatate cu prilejul calatoriei efectuate in strainatate in perioada august-septembrie 1972. Astfel, despre Wolfgang Fastenau, cunsotinta sa din Bremen, care vizitase deja Romania in vara lui 1970 relateaza ca “a plecat cu impresii destul de proaste despre tara noatra…exagerari, idei preconcepute. A vazut multe lucruri negative fiindca a vrut sa le vada….nu crede ca societatea comunista poate sa asigure un nivel de trai ridicat intregii populatii”. Sursa informeaza ca respectivul nu intentioneaza sa vina in tara anul acesta deoarece isi renoveaza casa, fapt ce nu exclude, evident, o vizita in anii urmatori, sens in care domnul Wolfgang poate fi expus repercusiunilor autoritatilor romane ca urmare a opiniilor exprimate de acesta fata de parat.

In aceeasi nota relateaza despre fratii Lars Fabritius si Peter Fabritius, ai caror parinti locuiau in Sighisoara. La acestia “a asistat la proiectarea unor diapozitive facute intr-o excursie” facuta in 1972 in tara de Peter. Sursa subliniaza ca a fost “surprins putin neplacut alegerea cu insistenta a aspectelor care redau case urate, strazi desfundate, copii murdari”. Rotta puncteaza “nici cuvintele in care era zugravit felul si nivelul de viata nu erau din cele mai frumoase. Multa exagerare, multe lucruri denaturate”, punand aceasta atitudine pe seama faptului ca cei doi frati sunt descendentii unei familii foarte bogate…ca parintii au fost foarte bogati, iar dupa razboi odata cu instalarea comunismului au pierdut tot.

Este de notorietate faptul ca asemenea comentarii privind sistemul comunist erau complet interzise, iar persoanele semnalate intrau in atentia organelor de securitate, fara avea importanță cetățenia lor. Faptul ca domnul Rotta a furnizat informatii utile organelor de securitate este dovedit si de recompensarea domniei sale cu un cadou in valoare de 100 lei.

Rotta Razvan a fost recrutat colaborator in problema “turisti de catre I.J Cluj in luna iunie 1971, intr-o perioada in care functiona ca ghid O.N.T sezonier. In cursul anului 1972, in timp ce era student la facultatea de filologie din cluj sectia germana titularul a fost trecut in categoria informatorilor si folosit pentru asigurarea supravegherii informative a unor persoane semnalate la “problema contraspionaj vest-german”. Ulterior dupa ce o perioada nu a mai avut legaturi cu securitatea mai precis in anul 1982, totularul a fost reactivat de serviciul 3 al I.J. Cluj tot in cadrul problemei “contraspionaj vest-german”

Nota informativă din 19.10.1972

Noate este despre o calatorie in strainatate in luna august-septembrie prin Austria, Elvetia si RFG.

“Cu prietenul meu Jurgen Hasselkuss am vizitat o sora de-a lui, casatorita cu un capitan..se numeste Hans Joachim Kwyas si este ofiter la Munster, unde este si un teren mare de exercitii al trupelor NATO. Am discutat despre Romania si despre raportul est-vest. Desi ofiter, mi s-a parut a fi un pacifist convins, un om cate nu doreste sub nici un chip razboiul. Crede ca in viitor se va realiza o mare apropiere intre cele doua sisteme, ca incordarea va disparea aproape cu desavarsire.”

Note despre cadre didactice de la Facultatea de Filologie a UBB

Nota informativă din 01.12.1972: “Motzan Peter este asistent la catedra de germana… Este foarte bine pregatit din punct de vedere profesional. Se preocupa foarte mult de literarura (clasicism, romantism, epoca moderna) . Toate preocuparile sale sunt in legatura cu literatura, fie in calitate de asistent, fie in calitate de redactor al revistei Echinox. Locuieste in gazda la Ioan Pop, redactor-sef al acestei reviste. Acesta pare a fi si cel mai bun prieten al sau. Ceilalti prieteni par a fi tot echinoxisti. Ii face curte de mai bine de un an unei studente din anul IV engleza-romana. Bea, dar cu masura, fumeaza mult. Este o fire deschisa, iubit si totodata apreciat de studenti. Este stimat si de catre colegii de catedra, desigur pentru faptul ca este foarte citit, este modest si inteligent. Nu frecventeaza localurile cu regularitate si nici vreunul in mod special. In prezent isi pregateste doctoratul”

Nota biroului: Motzan Peter este in atentia lui 335, unde se va exploata nota. Sarcini: va stabili numele studentei de la engleza careia Motzan ii face curte si concret preocuparile literare ale acestuia ( ce teme il intereseaza, daca are preocupari pe linia publicarii unor monografii despre unii scriitori nemti din R.S.R etc)

Nota informativă din 01.12.1972 despre dr. Windisch de la catedra de germana de la Facultatea de Filologie, in varsta pe atunci de circa 25 de ani: 

“Este foarte sensibil la gratiile fetelor. La Timisoara se pare ca a facut putina curte unei studente de anul III. Din anul IV, i-au retinut atentia Titieni Dana si Botezatu Sanda. Deocamdata. Nu fumeaza, dar ii place alcoolul, tuica si vinul. Bere nu bea. Este pus pe chefuri (a propus anului IV o mica petrecere la domiciliul sau) a fost, cum am mai mentionat, in toate excursiile.”

Procesul, în recurs la ÎCCJ

În ciuda celor expuse mai sus, în 27 octombrie 2015, Curtea de Apel București a respins acțiunea CNSAS de a-l declara pe Rotta turnător la Secu.

”Respinge, ca neîntemeiata, cererea de chemare în judecata formulata de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, vizând a se constata calitatea pârâtului Rotta Razvan de colaborator al Securitatii, în sensul art.2 lit.b) din O.U.G. nr. 24/2008.”, se arată în sentință.

Potrivit motivării sentinței Curții de Apel București, ”pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securității, este necesar a fi îndeplinite patru condiții cumulative, respectiv:

(a) ca instanța competentă să fi fost legal învestită cu solicitarea de a se constata calitatea de colaborator al Securității al unei persoane;

(b) ca această persoană să fi furnizat informații, prin note și rapoarte scrise [sintagmele “indiferent sub ce formă” și “relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității” din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 fiind constatate ca fiind neconstituționale prin decizia nr. 672/26.06.2012, pronunțată de Curtea Constituțională];

(c) ca, prin aceste informații furnizate, să se fi denunțat activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist;

(d) ca, raportat la efectele furnizării informațiilor, ele au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

C) Raportând prevederile legale incidente cauzei la situația de fapt expusă anterior, Curtea constată următoarele:

13. Din probele administrate în cauză de reclamant, reiese că prima condiție impusă de dispozițiile legale precitate este îndeplinită.

Într-adevăr, sub acest aspect, este necesar de relevat că:

– prin cererea nr. P7031/10/25.05.2010, adresată reclamantului C.N.S.A.S. de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (filele 37-38), s-a solicitat verificarea pârâtului, în calitatea acestuia de deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989;

– instanța judecătorească a fost sesizată urmare a aprobării, cu majoritate de voturi a membrilor Colegiului C.N.S.A.S., a Notei de constatare nr. S/DI/2777/05.11.2013 (filele 11-35) conform procesului-verbal nr. 72 al ședinței din data de 27.11.2014 (fila 36), fiind, așadar, respectate cerințele prevăzute de art. 7 și art. 8 lit. a) din OUG nr. 24/2008.

14. Apoi, referitor la a doua condiție prevăzută de dispozițiile legale precitate, se reține de Curte că, pe parcursul colaborării cu organele de Securitate, pârâtul a furnizat informații sub formă de notă scrisă, olografă despre atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, astfel cum acestea au fost detaliate anterior (pct. 5 și 6).

15. În raport de conținutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, trebuie reținut, însă, că, în cauză, nu sunt îndeplinite și celelalte două condiții, evocate anterior [pct. 12 lit. (c) și (d)].

În acest context, Curtea evidențiază că, în Deciziile nr. 843/2011, nr. 530/2009 și nr. 1522/2011 ale Curții Constituționale, s-a statuat că O.U.G. nr. 24/2008 urmărește deconspirarea, prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pentru a verifica dacă nota informativă din data de 19.10.1972, invocată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în susținerea acțiunii, îndeplinește condițiile legii și din perspectiva interpretării instanței de contencios constituțional, respectiv dacă a existat vinovăție și dacă s-au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, este necesar a se analiza nota respectivă.

Or, procedând în acest mod, apreciază Curtea că nota informativă amintită nu relevă furnizarea unor elemente care să fi atras încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar aspectele expuse în acea notă nu au legătură cu activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

16. Astfel, reamintește Curtea că, în nota informativă din data de 19.10.1972, pârâtul, respectiv sursa „Ștefan”, face relatări despre cunoștințe ale sale din Germania, și anume (i) numitul Wolfgang Fastenau din Bremen și (ii) frații Lars și Peter Fabritius din Berlin.

Or, este important de subliniat că toate aceste relatări au caracter de generalitate, fiind imposibilă aprecierea certă și indubitabilă în sensul că, prin informațiile furnizate, au fost denunțate activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și că, raportat la efectele furnizării informațiilor, ele au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

17. Într-adevăr, referitor la pasajele din nota informativă din data de 19.10.1972, în care pârâtul, respectiv sursa „Ștefan”, informează Securitatea cu privire la numitul Wolfgang Fastenau din Bremen, observă Curtea:

(a) pe de o parte, că se consemnează -informații evident fără relevanță prin prisma aspectelor supuse analizei- că acesta „a fost în România în vara anului 1970, în vizită la familia Miltsch ”, prilej cu care s-a cunoscut cu pârâtul, este „tehnician, vârsta -29 ani, căsătorit cu o unguroaică: din Senta (Yugoslavia)” și „a vrut să revină acest an în România”, dar că „nu intenționează să vină la anul deoarece își renovează și mărește casa, ceea ce-l obligă la economii”, fiind „membru al partidului de guvernământ și este activ pe acest tărâm și pe cel obștesc”;

(b) pe de altă parte, că se învederează că, „din prima călătorie a plecat cu impresii destul de proaste despre țara noastră”, „sunt și exagerări foarte multe sau, mai exact idei preconcepute”, „a văzut multe lucruri negative fiindcă a vrut să le vadă astfel”, „nu crede că o societate comunistă poate să asigure un nivel de trai ridicat întregii populații”.

18. Or, niciuna dintre aceste informații furnizate de pârât organelor de Securitate și evidențiate în paragraful de mai sus [pct. 17 lit.(b)] nu are un caracter precis, susceptibil de a justifica concluzia trasă de către reclamant în motivarea cererii de chemare în judecată, în sensul că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității pârâtului de colaborator al Securității.

Aceasta întrucât:

– nu se arată în concret în ce constau impresiile „destul de proaste” despre România ori care sunt ideile „preconcepute” invocate;

– nu se enumeră care sunt acele „lucruri negative” văzute de cetățeanul străin în cauză în România (singura specificație fiind că sunt „multe”);

– nu se precizează explicit că societatea românească din acele vremuri este acea societate comunistă despre care „nu crede că poate să asigure un nivel de trai ridicat”.

De altfel, valoarea (foarte redusă a) informațiilor furnizate de către pârât este confirmată și de mențiunile făcute de ofițerul de Securitate în finalul notei informative din data de 19.10.1972, în sensul că „Sarcini legate de notă nu s-au trasat.”, ceea ce înseamnă, așadar, că nu au fost luate niciun fel de măsuri de către organele de Securitate în legătură cu numitul Wolfgang Fastenau din Bremen, considerându-se, pe bună dreptate, că acesta nu prezintă vreun pericol pentru regimul totalitar comunist român al cărui apărător declarat era Securitatea.

19. Apoi, referitor la pasajele din nota informativă din data de 19.10.1972, în care pârâtul, respectiv sursa „Ștefan”, informează Securitatea cu privire la frații Lars și Peter Fabritius din Berlin, evidențiază Curtea:

(a) pe de o parte, că se relevă -informații evident fără relevanță prin prisma aspectelor supuse analizei- că aceștia „locuiesc în Germania de cca. șapte ani, repatriați”, Peter Fabritius fiind preot în Berlin, iar Lars Fabritius terminând anul acesta Politehnica (fără alte precizări) și „sunt descendenții unei familii foarte bogate, Misselbacher, părinții au fost foarte bogați iar după război au pierdut totul”;

(b) pe de altă parte, că se învederează că pârâtul a „asistat într-o seară la proiectarea unor diapozitive făcute într-o excursie din anul acesta sau anul trecut în România, excursie făcută de Peter Fabritius și de un coleg de-al său, tot preot”, fiind „surprins puțin neplăcut (de) alegerea cu insistență a aspectelor care redau case urâte. Străzi desfundate, copii murdari”, că, „la această proiecție au mai asistat în afara celor doi, încă câțiva cunoscuți, se pare activând tot pe linie religioasă”, că „nici cuvintele în care era zugrăvit felul si nivelul de viață nu erau cele mai frumoase. Multă exagerare, multe lucruri denaturate” și că „abia atunci și-au dat seama că ei trăiesc într-o țară care nu are nimic comun cu ei, cu interesele lor”.

20. Or, niciuna dintre aceste informații furnizate de pârât organelor de Securitate și evidențiate în paragraful de mai sus [pct. 19 lit.(b)] nu are un caracter precis, susceptibil de a justifica concluzia trasă de către reclamant în motivarea cererii de chemare în judecată, în sensul că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator al Securității.

Aceasta deoarece nu se indică în concret nici care sunt acele „case urâte”, „străzi desfundate”, „copii murdari”, nici care sunt „cuvintele în care era zugrăvit felul și nivelul de viață”, despre care se susține doar că „nu erau cele mai frumoase”, fiind „multă exagerare, multe lucruri denaturate”.

Mai mult, așa cum judicios reliefează pârâtul în apărarea sa, aceste informații nu permit identificarea nici a persoanelor care ar fi făcut comentariile și, deci, ar fi avut atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, nici identificarea în mod concret a acelor atitudini potrivnice, pentru că lucrurile sau locurile ori persoanele la care s-au referit comentatorii respectivi nu erau identificate în vreun fel.

21. În altă ordine de idei, trebuie remarcat că, prin  pasajele din nota informativă din data de 19.10.1972, în care pârâtul, respectiv sursa „Ștefan”, relatează organelor de Securitate despre frații Lars și Peter Fabritius din Berlin, nu se relevă informații despre viața privată a celor două persoane.

Aceasta întrucât:

– nu se menționează nici care este persoana care ar fi făcut diapozitivele vizionate în acea seară, nici identitatea acelui coleg de-al numitului Peter Fabritius, cu care acesta ar fi vizitat România, „într-o excursie din anul acesta sau anul trecut”, despre care se susține că ar fi „tot preot”;

– nu este dezvăluită nici identitatea acelor „câțiva cunoscuți”, care au mai asistat la această proiecție în afara celor doi frați Fabritius, despre care se afirmă doar, în mod vag, că ar fi activat „tot pe linie religioasă”.

22. De altfel, valoarea (foarte redusă a) informațiilor furnizate de către pârât este confirmată și de mențiunile făcute de ofițerul de Securitate în finalul notei informative din data de 19.10.1972, în sensul că „materialul (…) prezintă oarecare (sic!) importanță doar (cu privire la) cele semnalate în legătură cu frații Fabritius din Sighișoara”, că „Sarcini legate de notă nu s-au trasat.” și că singura măsură luată a fost aceea că „se va trimite un extras la Tg. Mureș referitor la frații Fabritius” (nu se menționează deloc la ce instituție din Târgu-Mureș).

Or, constată Curtea, sub acest ultim aspect,  că reclamantul nu a probat – deși sarcina dovezii în acest sens îi incumba, în temeiul art.249 C.proc.civ.- că măsura respectivă a determinat vreo încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale vreunei persoane ori a provocat o supraveghere îndeaproape a persoanelor despre care pârâtul dăduse informațiile.

În opinia instanței, simpla „informare la buletin” ori trimiterea unui „extras la Tg. Mureș referitor la frații Fabritius” nu poate reprezenta o dovadă în sensul evocat mai sus.

III) Soluția adoptată în pricină și temeiul legal al acesteia

23. Prin urmare, instanța de judecată, sesizată în condiții legale, apreciază, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, că C.N.S.A.S., în calitate de reclamant, nu a făcut dovada susținerilor sale.

Așa fiind, în temeiul art. 11 alin.1 din O.U.G. nr. 24/2008, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea pendinte, formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și vizând a se constata calitatea pârâtului Rotta Răzvan, născut la data de 16.01.1946, în Cluj-Napoca, jud. Cluj, de colaborator al Securității, în sensul art.2 lit.b) din O.U.G. nr. 24/2008.”, se arată în motivarea sentinței.

Aceasta a fost atacată cu recurs, care are termen în martie 2018 la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Contactat de Clujust.ro, Răzvan Rotta, fost asociat în grupul de firme Compexit cu senatorul Marius Nicoară, nu a negat existența notelor informative, dar a precizat că nu a făcut rău la nimeni cu cele scrise, că a fost forțat de Securitate să dea informații deoarece fusese prins că făcea schimburi de timbre cu cetățeni străini și că a furnizat informații irelevante, motiv pentru care securiștii au încetat colaborarea cu el.

Comments

comentarii