Un șofer care a lovit cu mașina pe trecere o tânără de 20 de ani și asiguratorul au fost puși la o plată lunară pentru tratamentul și întreținerea victimei prin ordonanță președințială, deoarece latura civilă a procesului penal nu a fost soluționată la doi ani de la accident.

Șoferul a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel Cluj, la sfârșitul lunii septembrie, la 2 ani si 8 luni închisoare cu suspendare pe durata termenului de încercare de 4 ani. Latura civilă a cauzei penale a fost disjunsă în februarie 2016 și se judecă, pe fond, la Judecătoria Cluj-Napoca, având următorul termen în 28 noiembrie. La ultimul termen, instanța a dispus: ”Revine cu adresa catre I.M.L. Cluj cu solicitarea de finalizare a expertizei medico-legale dispuse în privinta persoanei vatamate Gîrba Rodica Narcisa, având ca obiective cele indicate la f. 153 din dosar, cu solicitarea de restituire a dosarului de fond al cauzei si cu mentiunea ca expertiza sa se efectueze numai prin evaluarea fizica concreta si directa a persoanei vatamate Gîrba Rodica Narcisa. Asadar, comunicarea spre instanta a unui raspuns în alte conditii ar fi lipsit de suport si nu ar ajuta instanta sa îsi formuleze o parere despre starea de sanatate pe care o are în prezent persoana vatamata.”

Victima accidentului, o tânără de 20 de ani, a rămas imobilizată și a suferit până acum 15 operații. Văzând că partea procesului penal în care ar trebui să primească daunele morale și materiale se lungește, tatăl ei, care îi este curator, a depus, prin avocat, în septembrie 2015, o cerere de ordonanță președințială (o procedură rapidă) la Judecătoria Cluj-Napoca pentru ca instanță să oblige șoferul și asiguratorul să-i plăteacă tratamentul de recuperare și întreținerea cotidiană până când se va soluționa definitiv latura civilă din procesul penal. Cererea a fost inițial respinsă, iar Tribunalul Specializat a dispus rejudecare. La rejudecare, cererea a fost admisă în parte, obligând șoferul și asiguratorul la plata lunară a 3.000 de lei. Apelul celor doi pârâți a fost respins ulterior la Tribunal.

Vedeți aici un reportaj video despre starea victimei accidentului rutier și cum se descurcă părinții acesteia.

Ordonanța Președințială Nr. 1744/2016 Judecătoria Cluj-Napoca

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca în data de 01.09.2015 în dosarul cu nr. 16343/211/2015* reclamanta Gîrba Rodica Narcisa a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Cerceș Simion Grigore și Asigurarea Românească – ASIROM Vienna Insurance Group S.A. pronunțarea unei ordonanțe președințiale prin care să se dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata în favoarea sa a unei despăgubiri provizorii pentru acoperirea nevoilor urgente, constând în plata lunară a sumei de 5.000 lei necesară întreținerii cotidiene și efectuării în continuare a tratamentului de recuperare și reabilitare indicat, până la stabilirea în procesul penal, cu caracter definitiv, a rentei lunare periodice ce i se cuvine, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii sale, reclamanta arată că este victima accidentului de circulație săvârșit în data de 23.10.2014 de pârâtul Cerceș Simion Grigore, acesta fiind cercetat din punct de vedere penal pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpă, fiind pusă în mișcare acțiunea penală prin ordonanța din 15.07.2015. Pentru autoturismul condus de inculpat, care aparține unei alte persoane, asigurătorul Asigurarea Românească – ASIROM Vienna Insurance Group S.A. a încheiat o poliță de asigurare valabilă la data accidentului. În ceea ce o privește, consecințele accidentului sunt deosebit de grave, fiind pensionată de invaliditate începând cu data de 21.05 2015, având nevoie de îngrijitor permanent. Totodată, tratamentele urmate aproape au epuizat resursele materiale ale părinților săi, iar în continuare are nevoie de tratamente pentru recuperare.

În drept, cererea  a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1387 alin.3 NCC, art. 19 alin.1 si 5 corob. cu art. 20, 21 Cod Pr.Pen., art. 24 alin. 2 lit. a si art. 49 lit. a-e O.G. nr. 14/2011, art. 997 și urm. Cod Proc. Civ , art. 451-453 Cod Proc. Penală.

În probațiune au fost depuse înscrisuri în copie: bilete de ieșire/scrisori medicale , adeverințe , decizia medicală asupra capacității de muncă, decizia privind acordarea pensiei de invaliditate și anexa , poliță asigurare , ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale , cerere de  constituire ca parte civilă în dosarul penal , adeverințe , încheierea civilă nr. …./19.11.2014 pronunțată în dos. nr. …./211/2014 de Judecătoria Cluj-Napoca , împuternicire avocațială .

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 29 lit. i din OUG nr. 80/2013.

Prin ordonanța președințială nr. 8660/04.09.2015, instanța a respins ca inadmisibilă, cererea reclamantei de emitere a ordonanței președințiale. Pentru a decide astfel, instanța a reținut că, deși în favoarea reclamantei există aparență de drept, legiuitorul nu a intenționat ca art. 1387 alin. 3 Cod Civil, norma materială pe care aceasta își întemeiază cererea, să se analizeze și să se dispună măsuri în temeiul lui, pe calea ordonanței președințiale.

Împotriva acestei hotărâri reclamanta a declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj. Prin decizia civilă nr. 1044/2015 pronunțată la data de 28 octombrie 2015, Tribunalul Cluj a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Tribunalului Specializat Cluj, reținând faptul că, raportat la obiectul cererii deduse judecății, în baza art. 228 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil, cauza este de competența Tribunalului Specializat, vizând un contract de asigurare de răspundere civilă delictuală obligatorie de care se prevalează apelanta în calitate de victimă a unui accident rutier. Prin urmare, dosarul a fost declinat Tribunalului Specializat Cluj.

Prin decizia civilă nr. 16/A/2016/11.01.2016, Tribunalul a admis apelul formulat de apelanta Gîrba Rodica Narcisa în contradictoriu cu intimații Cerceș Simion Grigore și Asigurarea Românească – ASIROM Vienna Insurance Group S.A. împotriva ordonanței președințiale nr. 8660 din data de 04.09.2015 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 16343/211/2015, pe care a anulat-o în întregime și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Cluj-Napoca.

Tribunalul a înlăturat ca nefondate susținerile judecătoriei conform cărora cererea formulată de reclamantă se impune a fi respinsă ca inadmisibilă, având în vedere că a apreciat în mod nelegal că cererea dedusă judecății este inadmisibilă, omițând să analizeze întrunirea cumulativă în speță a celor 4 condiții reglementate de dispozițiile art. 996 Cod procedură civilă,  apreciind că ar fi prealabil necesară stabilirea cadrului procesual. Aspectul legat de faptul dacă răspunderea celor doi pârâți este sau nu solidară, excede cadrului procesului cu atât mai mult cu cât prima instanță, fără a exista nici o probă la dosar, și fără a se contesta starea de fapt invocată și expusă în motivarea cererii dedusă judecății, a considerat că ar exista, teoretic, posibilitatea ca accidentul să se fi produs pe fondul consumului de alcool al pârâtului Cerceș și pe cale de consecință, în această situație, asigurătorul nu ar răspunde în solidar cu inculpatul.

Aceste împrejurări nu puteau fi analizate pe calea ordonanței președințiale, în condițiile în care, din cuprinsul actelor de cercetare și urmărire penală depuse la dosar, a rezultat faptul că, aparența dreptului este de partea reclamantei, cel puțin în ceea ce privește persoanele implicate în accident, și existența unei polițe RCA.

Tribunalul a mai arătat că dispozițiile art. 996 NCPC nu sunt de plano inaplicabile unei cereri de natura celei formulate de reclamantă, neexistând vreo limitare impusă de legiuitor unei astfel de cereri de obligare la plata de despăgubiri, cu atât mai mult cu cât latura civilă în urma constituirii de parte civilă în procesul penal se soluționează de instanțele civile, fiind vorba de o răspundere civilă delictuală corelată cu răspunderea civilă a asigurătorului stabilită în baza legii, rezultată din încheierea unei polițe de asigurare obligatorii RCA. Aplicabilitatea dispozițiilor art. 996 Cod procedură civilă și implicit cel al instituției ordonanței președințiale, nu poate fi condiționată de existența pe rolul instanței a unei cauze penale atâta timp cât procedura specifică acestei instituții permite judecătorului să analizeze chiar în afara existenței pe rolul instanței a unei cereri întemeiate pe fondul litigiului, temeinicia solicitărilor formulate de reclamant.

Constatând astfel că prima instanță nu a analizat fondul cererii deduse judecății, respingerea cererii făcându-se ca inadmisibilă, Tribunalul a anulat ordonanța președințială pronunțată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe în  vederea soluționării pe fond a cererii.

În dosarul nr. 16343/211/2015*, înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare, pârâta Asigurarea Românească – ASIROM Vienna Insurance Group S.A. a depus note de ședință , prin care a arătat că solicită respingerea cererii ca nefondată, față de această pârâtă, având în vedere că formularea acțiunii pe cale de ordonanță președințială este condiționată nu doar de verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 996 Cod proc. Civ., ci și a inexistenței, pentru părți, a unei alte soluții juridice care să confere atingerea aceluiași rezultat juridic. Nu orice pretenție poate fi invocată pe calea ordonanței președințiale, doar pe motivul celerității în obținerea unei soluții juridice.

Pârâta a arătat că a fost contactată de reclamantă prin reprezentant convențional, solicitând despăgubiri pe cale amiabilă, iar în data de 29.12.2015, pârâta a transmis reprezentantului convențional al reclamantei o ofertă pe cale amiabilă, în cuantum total de 431.539,54 lei, din care 405.000 lei daune morale și 26.539,54 daune materiale. Reclamanta a transmis un refuz la oferta înaintată de asigurător, cu precizarea că este pripită și cu solicitarea de a fi reanalizată. Pârâta nu înțelege unde este caracterul urgent al situației invocate de reclamantă, având în vedere că s-a refuzat o ofertă financiară. Pârâta arată instanței că se putea încheia o convenție pe cale amiabilă pentru o plată parțială, rămânând ca instanța să se pronunțe asupra diferenței de daune ce trebuie plătite. Reclamanta nu a înțeles nici în procesul penal să precizeze cuantumul rentei lunare, a refuzat oferta în totalitate, fără a încerca să solicite daune parțiale sau să accepte daunele materiale care sunt mult mai mari decât cele solicitate în procesul penal.

Pârâta a anexat copia ofertei transmise reclamantei, răspunsul la ofertă transmis de reclamantă.

La termenul de judecată din 12.02.2016, reclamanta, prin reprezentant a depus la dosar următoarele acte, în copie: examen psihologic , scrisoare medicală, program recuperator , decizie asupra capacității de muncă , rezultat al examinării computer tomografice , facturi și chitanțe , contract de vânzare cumpărare , chitanță , facturi și chitanțe, planșe foto , iar la termenul de judecată din 18.02.2016, au fost depuse de către reclamantă un set de bonuri fiscale, aflate la filele 72-81 din dosar.

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru reclamantă proba cu martorii  K A și C. M, a căror depoziții se află la filele 70-71 din dosar.

În data de 17.02.2016, pârâtul Cerceș Simion Grigore  a formulat întâmpinare , prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de emitere a ordonanței președințiale. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, a arătat că pentru a interveni răspunderea contractuală a asigurătorului față de terțul prejudiciat, acesta din urmă trebuie să dovedească existența răspunderii delictuale a asiguratului față de el. acest aspect al răspunderii asiguratorului a fost tranșat de ICCJ prin mai multe decizii și un recurs în interesul legii: decizia nr. 29/16.11.2009 a ICCJ și decizia nr. 1/2016 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii. Mai arată că Cerceș Simion nu poate avea calitatea de pârât în prezenta cauză, ci cel mult aceea de intervenient forțat, în temeiul art. 54 din  Legea 136/1995.

Pe fondul cauzei, pârâtul arată că se impune suspendarea prezentului dosar până la soluționarea definitivă a dosarului penal. Vinovăția penală se poate stabili doar prin hotărârea judecătorească a instanței penale, iar pentru a se iniția demersuri în fața instanței civile, persoana vătămată trebuie să îndeplinească condițiile din contractul de asigurare.

În drept, pârâtul a invocat dispozițiile legii nr. 136/1995, ordinul CSA nr. 14/2011, Cod proc. Civ., Codul civil.

La termenul de judecată din 18.02.2016, pârâtul, prin reprezentant, a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care instanța a respins-o, și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Cerceș , pe care instanța a unit-o cu fondul.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, instanța reține, în baza înscrisurilor depuse la dosar, că la data de 23.10.2014, reclamanta ar fi fost implicată într-un accident de circulație, fiind lovită pe trecerea de pietoni de autoturismul condus de pârâtul Cerceș. Astfel, potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din data de 29.10.2015 (aflat la filele 8-11 din dosarul Tribunalului Specializat Cluj), s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Cerceș pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2, 3, 4 Cod penal. S-a reținut că la data de 23.10.2014, inculpatul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare …., pe DN1C, iar în localitatea Sânnicoară le-a accidentat pe părțile vătămate Gîrba Rodica Narcisa și Chiorean Salomia Livia.

Fără a antama fondul, aflându-ne în procedura specială a ordonanței președințiale, și fără ca prezenta instanță să se pronunțe asupra vinovăției pârâtului Cerceș, până când vinovăția acestuia nu va fi stabilită prin hotărârea definitivă a instanței penale, instanța va considera că pârâtul Cerceș  este răspunzător pentru fapta descrisă mai sus (cu atât mai mult cu cât acesta a recunoscut că întâmplarea a fost una tragică și că regretă cele petrecute).

Autoturismul condus de pârâtul Cerceș Simion era asigurat la societatea pârâtă Asigurarea Românească – ASIROM Vienna Insurance Group S.A., potrivit poliței de asigurare …./01/TO/XZ nr. xxxxxxxxx (f. 42), valabilă de la 02.07.2014 până la 01.01.2015.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Cerceș Simion Grigore, unită cu fondul cauzei, instanța reține că potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Particularizând, în cauza de față, pentru ipoteza acțiunii în pretenții derivând din răspunderea delictuală, calitate procesuală activă este persoana păgubită prin fapta altei persoane, aceasta din urmă deținând calitate procesuală pasivă în proces. Pârâtul Cerceș Simion are calitate procesuală pasivă întrucât, există identitate între persoana acestuia și cel solicitat a fi obligat la plata despăgubirilor în temeiul răspunderii civile delictuale.

Instanța reține că persoana prejudiciată prin producerea unui accident de circulație se poate îndrepta împotriva persoanei răspunzătoare de producerea accidentului, chiar și fără a chema în judecată și pe asigurătorul acesteia, câtă vreme legiuitorul nu a exclus în mod expres răspunderea persoanei vinovate de producerea accidentului. Astfel, contrar susținerilor pârâtului, prevederile Legii nr.136/1995 nu instituie norme de drept derogatorii privind angajarea răspunderii civile în materia răspunderii civile delictuale atunci când există încheiat un contract de asigurare de răspundere civilă obligatorie (RCA) de la regulile de drept comun în materia răspunderii civile pentru fapta proprie. În consecință, nimic nu împiedică persoana păgubită să se îndrepte direct împotriva persoanei vinovate, câtă vreme legiuitorul nu a exclus în mod expres răspunderea persoanei vinovate de producerea accidentului.

Pe cale de consecință, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Cerceș Simion Grigore, ca neîntemeiată.

Potrivit art. 997 alin.1 din Noul Cod de procedura civilă „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”, iar potrivit alin. 4 al aceluiași articol ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.

Instanța constată că în speță nu se mai impune a se analiza dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, și anume: existența unui caz grabnic (a unei urgențe), caracterul provizoriu al măsurii, neprejudecarea fondului și afirmarea de către reclamant a unei aparențe de drept. Astfel, prin decizia civilă nr. 16/A/2016/11.01.2016, Tribunalul Specializat Cluj a reținut că prima instanță nu a analizat fondul cererii deduse judecății, respingerea cererii făcându-se ca inadmisibilă, astfel că a anulat ordonanța președințială pronunțată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe în  vederea soluționării pe fond a cererii. Prin urmare, Tribunalul a constatat că prezenta cerere îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă, și a trimis cauza Judecătoriei pentru a fi judecată în fond.

În drept, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 1378 alin. 3, din Codul civil, potrivit căruia în toate cazurile, instanța va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

Din înscrisurile depuse la dosar la filele 24-39, f. 40, f. 42, f. 43-53, 72-81, reclamanta a făcut dovada faptului că, de la data producerii accidentului, suportă o serie cheltuieli care au ajuns să depășească financiar posibilitățile familiei, cu atât mai mult cu mamei sale i-a fost redus programul de muncă la 2 ore/zi, pentru a o putea îngriji în mod permanent pe reclamantă (f. 41, 54-56).

Din programul recuperator depus la fila 21 din prezentul dosar, se observă că reclamanta urmează lunar tratament de recuperare, iar lunar, se deplasează la Spitalul Clinic de Recuperare Medicală – Băile Felix, unde suportă cheltuieli de cel puțin 700 lei (fiind plătite câte două facturi pe lună în cuantum de 350 lei). De asemenea, din bonurile fiscale și facturile depuse, reclamanta folosește scutece pentru adulți, care costă, în medie 100 lei pe lună. În scopul recuperării, reclamanta a fost nevoită să achiziționeze o bandă de alergare și recuperare în valoare de 1900 lei, orteză pentru gleznă picio, paralele pentru recuperare , cadru de mers , masa pliabilă , tricicletă electrică).

Potrivit bonurilor fiscale depuse la dosar, reclamanta suportă cheltuieli lunare în cuantum de aproximativ 300 lei pentru medicamente. Potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, săptămânal, reclamanta necesită tratament de masaj și kinetoterapie la domiciliu, care implică costuri privind medicii și deplasarea acestora.

Instanța, în urma unui calcul aproximativ, va constata că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, însă doar în parte, urmând obliga pârâții în solidar la plata către reclamantă a unei despăgubiri provizorii pentru acoperirea nevoilor urgente, constând în plata lunară a sumei de 3.000 lei necesară întreținerii cotidiene și efectuării în continuare a tratamentului de recuperare și reabilitare indicat, până la stabilirea în procesul penal, cu caracter definitiv, a rentei lunare periodice ce i se cuvine. Deși reclamanta nu a indicat momentul de la care solicită a fi calculată această despăgubire provizorie lunară, instanța prezumă că de la data formulării cererii introductive, și anume 01.09.2015.

În ceea ce privește susținerile pârâtei Asigurarea Românească – ASIROM Vienna Insurance Group S.A. potrivit cărora având în vedere că s-a refuzat o ofertă financiară de către reclamantă și nu înțelege unde este caracterul urgent al situației invocate de aceasta, instanța nu le va lua în considerare. Astfel, din analiza ofertei depuse la dosar, instanța reține că aceasta nu se referă la despăgubirea provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente, care face obiectul prezentului dosar, iar reclamanta nu poate fi obligată la acceptarea acestei sume, dacă nu o consideră suficientă pentru acoperirea daunelor suferite.”

Prin umare, instanța a admis în parte cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamantă: ”Obligă pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a unei despăgubiri provizorii pentru acoperirea nevoilor urgente, constând în plata lunară a sumei de 3.000 lei necesară întreținerii cotidiene și efectuării în continuare a tratamentului de recuperare și reabilitare indicat, de la data formulării cererii de chemare în judecată – 01.09.2015 și până la stabilirea în procesul penal, cu caracter definitiv, a rentei lunare periodice ce i se cuvine.”

Comments

comentarii