Tribunalul Cluj a respins, ieri, definitiv contestația lui Mihai Seplecan împotriva hotărârii Biroului Electoral Municipal de respingere a candidaturii la Primărie și a sesizat Curtea Constituțională pe alineatul din Legea alegerilor locale care se referă la pragul de 1% se semnături pentru candidații independenți.

Mihai Seplecan, prin avocați, a contestat la Judecătoria Cluj-Napoca hotărârea Biroul Electoral Municipal din 23 aprilie, prin care i s-a respins candidatura la Primăria Cluj-Napoca deoarece s-a prezentat cu doar trei semnături.

Soluția Judecătoriei a fost: ”Respinge contestatia impotriva Hotararii nr. 3/H/23.04.2016. Admite in parte cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, in ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. 1 din Legea nr. 115/2015.”

Tribunalul a menținut prima sentință: ”Admite exceptia nulitatii. Constata nulitatea apelului declarat de contestatorul Seplecan Mihai împotriva Sentintei civile nr. 4096/26.04.2016 pronuntata în dosar nr. 7245/211/2016 al Judecatoriei Cluj-Napoca pe care o va mentine în totul.”

Apelul a fost declarat nul pe motiv că nu a fost depus la instanța la care trebuia. Apelul a fost depus la Judecătoria Cluj-Napoca, cum prevede Codul de procedură civilă, numai că în acest caz se aplică legea specială (Legea 115/2015), care prevede că apelul se depune direct la instanța superioară, adică la Tribunal.

Motivele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate

Avocata lui Seplecan, Camelia Iusco, a cerut sesizarea Curții Constituționale cu privire la mai multe articole din lege (art. 49 alin.2, art.50, alin 1 și 2) și a solicitat extinderea controlului de constitutionalitate și asupra art. 101 alin.2 din  Legea 115/2015 care se referă la alegerea primarului dintr-un singur tur. Redăm mai jos considerentele excepției de neconstituționalitate:

”Reiterăm faptul că excepția de neconstituționalitate este ridicată relativ la prevederile

art. 49 alin. 2 din Legea 115/2015, potrivit căruia:  Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.

art. 50 alin. 1 din Legea 115/2015, potrivit căruia: Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.

art. 50 alin. 2 din Legea 115/2015, potrivit căruia: ”Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul oraşelor şi de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti.”.

De asemenea, în temeiul art.31 alin.2 din Legea 47/1992 vă solicităm extinderea controlului de constitutionalitate și asupra art 101 alin.2 din  Legea 115/2015 care prevede:  Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Apreciez că cele două texte legale invocate mai sus, sunt neconstitutionale întrucât fac parte impreuna dintr-un mecanism de manipulare a alegerilor locale în favoarea unor partide mari, fapt interzis de Comisia Europeană pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei.

Textele constituționale pe care le invocăm în susținerea excepției de neconstituționalitate a art.49 alin2, art.50 alin. 1 și art.50 alin.2 din Legea 115/2015 sunt în principal cele ale art.2 alin.1 din Constituția României privind suveranitatea,  art. 37 alin.1 din Constituția României privind dreptul de a fi ales și art. 3 din Protocolul 1 al Convenției Europeane a Drepturilor Omului.

Totodată  în temeiul art.31 alin2 vă solicităm să extideti controlul de constitutionalitate si asupra art.101 alin.2 din Legea 115/2015, acest articol fiind în strânsă legatura cu art.50 alin.2, ambele încălcând prevederile art.2 alin1 si art.37 alin.1 din Constitutia României.

Privitor la neconstituționalitatea ART.49 ALIN.2 , ART. 50 ALIN.1 SI ALIN.2 DIN LEGEA 115/2015

Conform  prevederilor art. 37 alin.2 din Constituție, persoanele care îndeplinesc conditiile art.16 alin.3 din Constitutia Romaniei au dreptul de a fi alese, fără ca acest drept să poată fi îngrădit prin modificarile legislative cu caracter manipulatoriu si discriminatoriu.

Apreciez că dispoziţiile art.49 alin.2, art.50 alin.1 si alin2 si art.101 alin 2 din Legea 115/20015, generează o ingerinţă asupra exercitării principiului  suveranitătii si a dreptului de a fi ales, astfel cum sunt reglementate de art.2 alin.1 si art.37 alin.1 din Constituţie şi de art.3 din Protocolul 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Instituirea unui prag de reprezentativitate la nivel local pentru functiile alese ale administratiei locale nu este justificată de nicio prevedere din Legea fundamentală, deoarece reprezentativitatea unui candidat se verifica prin vot nu prin instituirea prag de reprezentativitate a priori– lista de sustinători-.

Legea nr.115/2015 nu indică, în expunerea de motive, necesitatea imperioasă prin care o atare ingerinţă se justifică, însă presupunând că ar consta în necesitatea asigurării unei reprezentativităţi crescute a candidatului, în scopul evitării inflaţiei de candidaturi, acesta nu poate fi inclus între situaţiile expres prevăzute de art.53 alin.(1) din Constituţie şi de art.18 din Convenţie.

Totodată, trebuie ţinut cont şi de faptul că reprezentativitatea unui candidat nu poate fi obligatorie înainte de momentul exprimării optiunilor de vot, ci, în mod firesc, ulterior acestui moment.

Consider astfel, că impunerea unui număr atat de mare de semnături, respectiv 1%  din numărul total al alegătorilor din Registrul electoral și în listele complementare electorale din circumscripție pentru care candidează, este excesivă, aducând atingere dreptului de a fi ales prevăzut de art.37 alin1 din Constituția României și de art.3 Protocolul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Privitor la neconstituționalitatea ART.101 ALIN.2 DIN LEGEA 115/2015

Apreciem că art.101 alin2 din Legea 115/2015- respectiv alegerea primarului dintr-un singur tur de scrutin- este  neconstituțională întrucât încalcă prevederile art.2 alin.1 privind suveranitatea si art.37 alin.1 privind dreptul de a fi ales din Constitutia Romaniei.

Astfel,  suveranitatea poporului se exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, democratice, periodice sau prin referendum.

Primarul este o instituție prevăzută expres de Constituție, astfel că Primarul trebuie să fie reprezentativ pentru comunitatea sa. Or, alegerea Primarului dintr-un singur tur fără stabilirea unui prag de minim de reprezentativitate, macar de jumătate plus unu din alegătorii care s-au prezentat la vot creează premisa unei lipse a reprezentativitătii, contrară prevederilor art.2 alin1 din Constituția României.

Facând o paralelă cu alte instituții ale Statului, standardul minim de reprezentativitate este de 50% plus 1 din cei care votează. Deci, sunt folosite  cel puțin două dintre cele trei  criterii care asigură reprezentativitatea:

1. Cvorum – să fie un anumit număr de membri prezenți ca să se poată vota; de regulă, este de 50%, cu excepția referendumului, unde a fost coborât sub 30%, dar și aici, din cei 30% care vin, tot 50% plus 1 hotărăsc.
2. Obligativitatea ca decizia care se ia să întrunească 50% plus 1 din numărul voturilor valabil exprimate
3. Organizarea unui al doilea tur de scrutin, în caz că în primul tur nu se întrunește majoritatea simplă.

Mai mult, consider că prevederile art.101 alin. 2 sunt o ingerinta nepermisă  deoarece ca și  candidat independent mi se cere o reprezentativitate uriașă când intru în competiția electorală , dar, când se stabilește rezultatul votului numărul votantilor nu mai are aceeasi importantă, primul loc fiind declarant castigator indiferent de numărul de voturi.

Or, activitatea unui candidat este importantă o lună- perioada campaniei electorale- apoi  dacă nu câștigă alegerile, nu are efecte majore asupra cetățenilor. În schimb, mandatul unui primar este de patru ani, astfel că reprezentativitatea acestuia ar trebui asigurată în limitele Constitutiei, însă Legea 115/2015, prin prevederile acesteia incalcă atât principiul suveranitatii cât si dreptul de a fi ales.

Asadar, în lumina celor de mai sus, consider ca pentru ca Primarul să fie reprezentativ pentru comunitatea care il alege trebuie să fie desemnat din două tururi de scrutin.”

 

Comments

comentarii