În cadrul procesului cu Agenția Națională de Integritate, fostul deputat Petre Roman a invocat excepția de neconstituționalitate a unui paragraf din legea 161/2003 privind transparența în exercitarea funcțiilor publice și a altui paragraf din legea privind statutul deputaților și senatorilor. Excepția a fost respinsă de Curtea Constituțională. Motivarea a fost publicată în Monitorul Oficial din 4 martie, din care redăm mi jos:

Prin Incheierea din 8 mai 2015, pronuntata in Dosarul nr. 269/2/2015, Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei si art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, precum si a prevederilor art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 si art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Petre Roman intr-o cauza avand ca obiect cererea de anulare a unui raport de evaluare intocmit de Agentia Nationala de Integritate prin care s-a retinut starea de incompatibilitate.

CUR TEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Agentia Nationala de Integritate, sustinerile reprezentantului Agentiei Nationale de Integritate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 82 alin. (1) lit. e) si art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale art. 16 alin. (2) lit. e) si art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 459 din 25 iulie 2013. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Legea nr. 96/2006 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015, textele de lege cuprinse in art. 16 alin. (2) lit. e) si art. 17 alin. (1) teza a doua pastrand solutia legislativa si numerotarea.

Prevederile criticate din Legea nr. 161/2003 au urmatorul cuprins:

Art. 82 alin. (1) lit. e): Calitatea de deputat si senator este, de asemenea, incompatibila cu: […] e) calitatea de comerciant persoana fizica;.

Art. 83 alin. (2): In termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta intre mandatul de parlamentar si functia care genereaza incompatibilitatea, demisionand din una dintre functii.

Prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, la care art. 83 alin. (2) face trimitere, au urmatorul cuprins: Deputatul sau senatorul care la data intrarii in vigoare a prezentului titlu se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute de art. 81 si 82 va informa, in termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.

Prevederile criticate din Legea nr. 96/2006 au urmatorul cuprins:

Art. 16 alin. (2) lit. e): Calitatea de deputat sau de senator este, de asemenea, incompatibila cu: […]

e) calitatea de comerciant persoana fizica;

Art. 17 alin. (1): Deputatul sau senatorul care, la data intrarii in exercitiul mandatului, se afla in una dintre situatiile de incompatibilitate prevazute in prezentul statut sau in alte legi speciale are la dispozitie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, in termen de 30 de zile, intre mandatul de deputat sau de senator si functia ori functiile incompatibile, demisionand potrivit optiunii sale […] .

In opinia autorului exceptiei, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor si art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca aceasta a fost ridicata intr-o cauza avand ca obiect anularea unui raport de evaluare prin care Agentia Nationala de Integritate a retinut ca autorul exceptiei s-a aflat in stare de incompatibilitate, intrucat, in calitate de deputat in Parlamentul Romaniei, a detinut si calitatea de comerciant persoana fizica, fiind titular al SPetre Roman PFA

In acest context, Curtea retine ca pretinsa neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 si ale art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 este sustinuta prin aceea ca, in absenta unei definitii legale a notiunii de Scomerciant persoana fizica , textele de lege criticate pot genera interpretari si aplicari eronate, motiv pentru care se impune nuantarea acestora, in sensul clarificarii intelesului lor

Sub acest aspect, Curtea retine ca aspectele invocate de autorul exceptiei vizeaza, in realitate, interpretarea si aplicarea legii, operatiuni care constituie atributul instantei judecatoresti investite cu solutionarea cauzei. Calificarea unei persoane fizice ce desfasoara o activitate economica autorizata ca fiind Scomerciant presupune o analiza de la caz la caz, in functie de particularitatile fiecarei spete, de catre institutiile/autoritatile publice competente, in raport cu coordonatele cuprinse in legislatia in materie; spre exemplu: art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008.

Pe cale de consecinta, a determina in concret daca o persoana fizica desfasurand o anumita activitate cu caracter lucrativ se incadreaza sau nu in categoria Scomerciantilor , in vederea stabilirii existentei starii de incompatibilitate dintre aceasta calitate si cea de deputat sau de senator, constituie aspecte referitoare la interpretarea si aplicarea legii de catre autoritatile publice cu atributii in acest domeniu, respectiv Agentia Nationala de Integritate si instanta judecatoreasca investita cu solutionarea contestatiei impotriva raportului de evaluare intocmit de Agentie.

De altfel, Curtea retine ca prevederile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 si ale art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 sunt norme clare, previzibile, stabilind precis conduita senatorilor si deputatilor, astfel incat starea de incompatibilitate sa poata fi evitata, iar scopul legii de asigurare a impartialitatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice si de protejare a interesului social sa fie atins.

Cat priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 si a art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006, in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie, Curtea observa ca aceasta este formulata din perspectiva unui pretins paralelism legislativ, autorul exceptiei sustinand ca prin aceste prevederi, cuprinse in legi distincte, este reglementata aceeasi situatie juridica.

Curtea retine, insa, ca normele legale criticate se refera la situatii juridice distincte in timp, ceea ce justifica si reglementari diferite. Astfel, prevederile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 vizeaza situatia deputatului sau senatorului care la data intrarii in vigoare a Legii nr. 161/2003 se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute de art. 81 sau art. 82 din lege, urmand sa actioneze conform legii, si anume sa informeze in termen de 15 zile Biroul permanent al Camerei din care face parte, iar in termen de 60 de zile de la expirarea termenului de 15 zile, sa opteze intre mandatul de parlamentar si functia care genereaza incompatibilitatea, demisionand din una dintre functii.

Prevederile art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006 se refera la situatia deputatului sau senatorului care la data intrarii in exercitiul mandatului se afla in una dintre situatiile de incompatibilitate, urmand sa actioneze conform legii, respectiv sa notifice in termen de 15 zile Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate si, dupa expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul sa opteze, in termen de 30 de zile, intre mandatul de deputat sau de senator si functia ori functiile incompatibile, demisionand potrivit optiunii sale. Asadar, distingand intre situatia in care deputatul/senatorul se afla in stare de incompatibilitate la inceperea mandatului si situatia in care starea de incompatibilitate survine in timpul exercitarii mandatului, Curtea constata ca prevederile de lege supuse controlului de constitutionalitate sunt norme clare, precise, previzibile, fara a putea fi considerate de natura a genera dificultati de interpretare

Pe cale de consecinta, constatand si in acest caz ca, prin prisma criticilor formulate, autorul exceptiei sesizeaza, cu precadere, aspecte privind interpretarea si aplicarea legii, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.

In acelasi timp, referitor la critica privind utilizarea notiunii de Sdemisie in cuprinsul textelor de lege criticate, Curtea subliniaza ca aceasta reprezinta strict o problema de tehnica legislativa, sub aspectul alegerii notiunilor cu care legea opereaza, fara a avea insa relevanta constitutionala. Semnificatia in cauza a termenului Sdemisie, utilizat de legiuitor contrar regulilor stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, care recomanda folosirea unor notiuni generale, cuprinzatoare, este insa clara si neechivoca, in sensul de incetare, de catre senator sau deputat, a activitatii desfasurate in calitate de Scomerciant persoana fizica. Remedierea acestei probleme revine insa autoritatii legiuitoare, excedand competentei Curtii Constitutionale.

In final, referitor la invocarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea constata ca acestea nu au incidenta in solutionarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CUR TEA CONSTITUTIONALA

In numele legii DECIDE:

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, si ale art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, precum si a prevederilor art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 si ale art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006, exceptie ridicata de Petre Roman in Dosarul nr. 269/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fis cal.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Comments

comentarii