De la amendă penală la 9 luni închisoare cu executare. Motivarea Curții în cazul Wiz Khalifa

Curtea de Apel Constanța a schimbat pedeapsa rapperului american Wiz Khalifa pentru consum de droguri pe motiv că gestul ostentativ al inculpatului a transmis un mesaj de normalizare a consumului de droguri. Lipsa acordului pentru muncă în folosul comunității a făcut imposibilă suspendarea executării pedepsei, fiind dispusă executarea în regim de detenție a unei pedepse de 9 luni de închisoare. Pentru a executa pedeapsa din România, rapperul ar trebui extrădat de Statele Unite ale Americii, ceea ce e foarte puțin probabil.

”Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Curtea are în vedere pericolul social abstract al infracţiunii, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor (reduse cu o treime, în condiţiile art. 396 alin. 10 CPP), starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită şi care priveşte sănătatea publică și a consumatorilor, împrejurările comiterii faptei şi urmările produse – inculpatul, interpret de muzică, aflat pe scena unui festival muzical de renume în rândul tinerilor, a deținut și consumat în fața unui public larg și preponderent format din persoane foarte tinere, o țigaretă confecționată artizanal ce conținea cannabis și, totodată, a deținut asupra sa o cantitate considerabilă de droguri de risc (18,53 grame cannabis).

Tocmai acest act de a consuma astfel de substanțe în public, de către o persoană care, prin prisma calității sale de artist internațional și care este de notorietate că deține o influență majoră asupra tinerilor aflați la acel eveniment, reprezintă o conduită ostentativă care amplifică semnificativ pericolul social al infracțiunii.

Astfel, prin intermediul poziționării sale privilegiate, inculpatul a transmis publicului larg un mesaj de normalizare a unei conduite ilicite, încurajând, tacit, tolerarea consumului și, implicit, consumul de droguri în rândul tinerilor, fără a se putea reține în favoarea sa necunoașterea legislației naționale privind substanțele interzise, astfel cum se solicită de către intimat. Orice persoană, inclusiv cetăţeanul străin, este prezumată a cunoaşte dispoziţiile legale în vigoare în statul în care se află, o astfel de omisiune nefiind decât o consecință a propriei greșeli în aprofundarea unei situații de fapt sau a lipsei de sinceritate în relatarea adevărului, mai ales în contextul în care, în momentul depistării sale, inculpatul a aruncat imediat țigareta pe care o aprinsese pe scenă și a călcat-o cu piciorul.

Dintr-un alt punct de vedere, eroarea de drept invocată de apărare în cursul urmăririi penale trebuia dovedită, ceea ce în cauză nu s-a făcut, iar aceasta nu trebuie confundată cu îndoiala.

Așadar, toate aceste împrejurări în care fapta a fost comisă contrabalansează datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului – în vârstă de 37 ani, necăsătorit, cu studii superioare, artist, implicat în numeroase acte de caritate, fără antecedentele penale pe teritoriul României – fapta acestuia prezentând un pericol social ridicat întrucât aduce atingere unei valori importante ocrotite de lege, mai ales în condițiile în care aceasta a fost ostentativă (consum public, pe scena festivalului de muzică) și, astfel, intens mediatizată.

Toate aceste date de ordin obiectiv și subiectiv conduc Curtea la concluzia că, pentru exercitarea eficientă a funcţiilor preventivă, în componenta prevenţiei generale, de exemplaritate şi aflictivă ale sancţiunii penale, se impune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum de 9 luni, orientată la mijlocul intervalului sancţionator (2 luni – 1 an și 4 luni), obținut prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă în condițiile art. 396 alin. 10 CPP, aceasta reflectând pe deplin circumstanțele cauzei și fiind aptă a asigura corijarea comportamentului inculpatului.

Contrar celor învederate de inculpat în cadrul declaraţiei autentificate înaintate la dosar, Curtea subliniază că, din perspectiva consecinţelor sale, fapta inculpatului THOMAZ CAMERON JIBRIL a fost una cu un impact social major, reacţiile particulare producându-se în rându-l participanţilor la festival care erau foarte tineri, după cum am arătat mai sus.

De asemenea, în dezacord cu cele menţionate de inculpat pe aceeaşi cale, fapta inculpatului în prezenta cauză judecată nu are caracter izolat şi nu este “o greşeală de moment”, procesul-verbal de investigaţie întocmit la data de 31.07.2024 şi captura foto nr. 1 anexată la acesta atestând că pe contul oficial al inculpatului, deschis pe reţeaua de socializare “Instagram”, la data de 14.07.2024 acesta avea prezentă o fotografie, pe care a subliniat “backstage vibe”, conţinând imaginile a două ţigări confecţionate artizanal, a pungii cu fermoar tip ziplock descoperite asupra inculpatului la controlul corporal, precum şi a unui pahar conţinând mai mulţi muguri vegetali având aspectul specific canabisului, în raport de care preocupările inculpatului sunt de domeniul evidenţei, iar caracterul singular al activităţii ilicite învederate de inculpat este unul strict declarativ.

Revenind şi continuând procesul de individualizare judiciară a răspunderii penale a inculpatului, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanţa de apel apreciază că, raportat la persoana inculpatului, în particular la circumstanţele sale personale favorabile, condamnarea la pedeapsa închisorii în cuantumul mai sus indicat reprezintă un avertisment suficient, de natură a-l determina pe inculpat să conştientizeze necesitatea respectării normelor de drept şi a celor socio-etice de convieţuire chiar fără executarea pedepsei în regim de detenţie, suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii fiind în acord cu scopul socio-etic expus de art. 3 din L. nr. 253/2013.

Însă, văzând condiţiile impuse de art. 91 CP, Curtea reţine că pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se impune ca, printre altele, inculpatul să-şi fi manifestat anterior acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii (art. 91 alin. 1 lit. c CP), sens în care instanţa de judecată este datoare a-l întreba pe inculpat despre acest aspect cu ocazia audierii sale (art. 378 alin. 3 CPP).

Față de această condiţie legală, instanţa de apel constată că la dosarul cauzei nu se regăsește acordul inculpatului privind prestarea unei activităţi neremunerate în folosul comunității.

Astfel, în cursul urmăririi penale inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, iar în cursul judecății, inculpatul a lipsit atât în fața primei instanțe, cât şi în faţa instanţei de apel, iar înscrisul autentificat depus la dosarul Tribunalului privind poziția sa procesuală de recunoaștere a săvârşirii faptei pentru care a fost trimis în judecată nu cuprinde şi o eventuală mențiune referitoare la acest acord. După cum am arătat, nici în etapa procesuală a apelului inculpatul nu s-a prezentat pentru o eventuală suplinire a acestei cerințe și nici nu a depus un alt înscris autentificiat cu privire la acordul de a presta munca neremunerată în folosul comunităţii.

În aceste condiții, instanţa de cenzură constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se dispune suspendarea executări pedepsei sub supraveghere, astfel încât singura modalitate de individualizare a executării sancţiune rămâne executarea pedepsei de 9 luni închisoare în regim de detenție, în condiţiile art. 60 CP.”, se arată în motivarea Curții.

Comments

comentarii